Creşterea salariului minim pe economie de la 800 de lei brut pe lună (cât este în prezent) la 900 de lei brut pe lună (valoarea la care va ajunge anul viitor, în două etape de majorare), va conduce la o creştere a încasărilor din contribuţii sociale la bugetul de stat. Guvernul şi-a făcut calculul pornind de o statistică ce arată că 804.256 de angajaţi sunt plătiţi cu salarii brute în valoare de 800 de lei (dintre care 238.143 provin din sectorul public, restul de 566.113 fiind angajaţi la companii private).
La un salariu de 800 de lei brut (din care angajaţilor le rămân „în mână“ 600 de lei pe lună), costul total al angajatorului se ridică la 1.024 lei pe lună, din care la bugetul de stat se colectează câte 423 de lei în fiecare lună (atât din taxele şi contribuţiile plătite de angajator, cât şi de angajat).
Dacă la un salariu brut de 800 de lei, într-un an, statul ar fi colectat 4 miliarde de lei din taxe şi contribuţii sociale aferente angajaţilor plătiţi la acest nivel, la un salariu de 850 de lei încasările ar creşte la 2,17 miliarde de lei (în şase luni), iar la un salariu de 900 de lei, statul ar colecta pentru a doua jumătate a anului încă 2,33 miliarde de lei.
Astfel, în total, creşterea salariului minim de anul viitor ar majora încasările la bugetul de stat cu peste 500 de milioane de lei.
„Creşterea salariului minim este un fel de joc de poker, pentru că dacă nu se relansează consumul (prin investiţii şi absorbţie de fonduri europene), se vor pierde locuri de muncă. Această măsură are un dublu sens: îi satisface pe angajaţii care au venituri mici, dar îi afectează pe angajatorii care au afaceri în industrii aflate la limita supravieţuirii, cum sunt cele din confecţii sau din tricotaje“, a explicat Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax& Business Solutions. Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale „Cartel Alfa“, spune însă că măsura de creştere a salariului minim va combate frauda fiscală de pe piaţa muncii, care a crescut foarte mult ca urmare a desfiinţării contractelor colective de muncă la nivel naţional.
„În prezent, există 1,7 milioane de salariaţi care au salarii cuprinse între nivelul salariului minim pe economie Ă 10%, iar aceştia vor fi principalii bene, ficiari ai acestei creşteri salariale. S-a ajuns în situaţii în care persoane active, plătite la nivelul salariului minim, se încadrau, cu alţi membri ai familiei, în categoria de asistaţi sociali şi beneficiau de venitul minim garantat, ceea ce înseamnă că erau contribuabili la buget cu o mână şi luau înapoi banii prin asistenţă socială cu altă mână“, a spus Hossu.
Salariul minim brut pe economie a crescut de patru ori în ultimii trei ani (după ce în 2009 şi în 2010 a stagnat la nivelul de 600 de lei brut/lună), însă România a rămas, în continuare, codaşă în ceea ce priveşte nivelul salariului minim prin comparaţie cu alte state europene. În Polonia, spre exemplu, salariul minim pe economie este de 377 de euro pe lună (faţă de 180 de euro pe lună în România), în timp ce în Franţa salariul minim depăşeşte 1.400 de euro pe lună.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.11.2013
