Primul deceniu după Revoluţie a fost unul pierdut, marcat de lipsa unei strategii clare, de absenţa reformelor necesare, de incertitudine economică şi de o corupţie generalizată. Însă, fără a fi o coincidenţă, odată cu setarea obiectivului aderării la UE, România a accelerat reformele şi a început să îmbrăţişeze mai mult liberalismul economic, deschizând drumul spre transformarea profundă care ne-a adus la bunăstarea de astăzi.
Avem un PIB nominal de peste 6 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani: 50 miliarde EUR în 2003, 324 miliarde EUR acum. Exprimat pe cap de locuitor, am progresat de la 2.400 EUR la 17.000 EUR, o creştere categorică a standardului de viaţă al românilor. România a devenit un actor regional, cu o economie diversificată şi solid ancorată în lanţurile valorice europene. Integrarea în piaţa comună europeană şi accesul la fondurile structurale au permis un salt al convergenţei, de la 32% la 80% din media UE. Am atins un nivel de bunăstare unic în istoria noastră.
Soldul investiţiilor străine directe este de 12 ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani. 118 miliarde EUR, aproape 36% din PIB, care stimulează puternic economia, creează locuri de muncă, oferă stabilitate şi contribuie semnificativ la bugetul statului. Aceste capitaluri au adus know-how, tehnologie şi guvernanţă corporativă în mediul de afaceri local.
Şomajul a scăzut, acum este în jurul valorii de 5,5%, numărul de angajaţi din economie a crescut cu peste 736.000 de persoane, iar salariul mediu este de 7 ori mai mare, depăşind 1.000 EUR. Forţa de muncă din România este de trei ori mai productivă astăzi decât era în urmă cu 20 de ani.
Exporturile şi importurile au crescut exponenţial, de aproape 10 ori în aceste două decenii. Integrarea în UE a eliminat barierele comerciale şi a stimulat adaptarea companiilor la cerinţele pieţelor externe.
Cine mergea cu maşina prin ţară în 2003 îşi aminteşte care era situaţia drumurilor la acea vreme. După două decenii avem de aproape 10 ori mai mulţi kilometri de autostradă (alţi 777 km fiind în construcţie la finalul anului 2023). Fondurile europene ne-au ajutat să dezvoltăm infrastructura, crescând mobilitatea, competitivitatea, dar şi, important, nivelul de trai.
Creşterea speranţei de viaţă cu 5 ani şi jumătate este un alt rezultat al transformării economice: venituri mai mari, servicii medicale mai bune şi condiţii de viaţă îmbunătăţite. Economia a început să producă beneficii tangibile pentru cetăţeni, dincolo de cifre. Bineînţeles că este loc de mai bine, iar natura umană ne face să ne dorim întotdeauna mai mult. Dar asta nu trebuie să ne orbească şi să ignorăm progresul evident din aceşti ultimi 20 de ani.
Acest salt înainte nu este rodul întâmplării, ci rezultatul apartenenţei României la spaţiul european şi euroatlantic. Dacă nu făceam parte din acest grup select numit UE, 2023 ar fi semănat izbitor cu 2003.
Cristian Popa, CFA, este membru al Consiliului de administraţie BNR
