Toate datele din acest articol sunt conform execuţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
𝐀𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟏𝟎:
- bugetul consolidat al Romaniei încasa pe atunci 33% din PIB: 31% erau venituri curente, extrase din economie, iar circa 2% erau din fonduri europene, venituri din capital şi alte venituri.
- cheltuielile au fost 39.5% din PIB, asta după ce se intrase în austeritatea aceea serioasă, cu scăderi de salarii. Fără acele masuri, s-ar fi cheltuit > 40% din PIB.
- cheltuielile cu personalul bugetar erau 8.4%, mai puţin decât sunt acum, ulterior fiind coborâte la 7%.
- cheltuielile cu pensiile, indemnizaţiile şi asistenţa socială totalizau 13.4% din PIB
- investiţiile erau 3.8% de la buget Ă 1.8% din fonduri europene â> 5.6% în 2010.
𝐂𝐮𝐦 𝐬-𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐜𝐮 𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 î𝐧 𝟓 𝐚𝐧𝐢?
𝟏) Personalul bugetar (-1.1%) din PIB.
După şocul scăderii salariilor bugetare comparativ cu anul 2009, în 2010 cheltuielile cu personalul de la stat au fost de 43 mld RON. În 2015, ajungeau la 52 mld RON (Ă21%)
În 2010 PIB-ul era 511 mld RON, iar în 2015 a fost 711 mld RON (Ă39%), de aici şi scăderea ponderii salariilor în timp.
𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚: există cumva senzaţia sau prejudecata că dacă am controla şi acum cheltuielile cu personalul bugetar, economia nu ar mai avea suficiente motoare de creştere. Perioada 2010 - 2015 arată că această judecată este eronată, economia având şi alte resorturi de creştere.
Aşadar, dacă în următorii 2 ani ar stagna salariile bugetare (2025 - 2026), sau chiar ar scădea cu câteva procente, acest fapt nu împiedică economia să îşi reia trendul de creştere pe termen mediu.
𝟐) Subvenţiile din economie -0.4% în 2015 vs 2010
𝟑) Total pensii, indemnizaţii, asistenţă socială -2.7% din PIB în 2015 vs 2010.
Punctul de pensie a fost menţinut constant timp de 3 ani ( 2010 - 2012), iar în anul 2015 era cu 13% mai sus decât în 2010: 830 RON vs 733 RON.
Din moment ce PIB-ul crescuse cu 39% în RON în cei 5 ani, iar pensiile doar cu 13%, procentul lor în PIB a scăzut. Menţionez şi că inflaţia cumulată pe cei 5 ani a fost aproximativ 15%, aveam ani cu inflaţie de 5%, de 3%, chiar şi de sub 2%. În concluzie, pensiile nu şi-au pierdut foarte mult din puterea de cumpărare.
Concluzie pentru perioada actuală:
Dacă punctul de pensie va stagna şi în 2026, iar apoi se va relua o creştere graduală, să spunem Ă5% anual, ponderea pensiilor în PIB ar scădea, ceea ce va ajuta deficitul pe termen mediu.
𝟒) Investiţiile de la buget: -1.3% din PIB în 2015 vs 2010.
Între timp, este adevărat, creşteau investiţiile din fonduri europene. Însă per total, investiţiile publice ( buget Ă fonduri europene) s-au mentinut în intervalul 5.6 - 6.1% din PIB.
Aşadar se poate şi cu 6% din PIB, dacă am renunţa la obsedantul procent de >7%, cum ni se livra o teorie anul trecut.
Concluzie pentru perioada actuală:
Investiţiile publice se pot prioritiza. Premierul Bolojan anunţa recent că focusul va fi pe finalizarea autostrăzii A7 până în decembrie 2026, însă A8 va porni peste câţiva ani. Asta înseamnă prioritizare, înseamnă că atât ne permitem să facem, le facem într-o ordine logică, dată de resursele de finanţare.
De aceea se taie, deocamdată, de pe listă si nişte stadioane sau săli de sport. Ştiaţi că erau în plan stadioane de aproape 1 miliard de euro ? Din nou, prioritizare, nu înseamnă că nu se vor mai face, ci că se vor face mai târziu.
Dând filmul înapoi către 2010 - 2015, câte un procent de colo, câte un procent de dincolo, deficitul a ajuns la 1.4% din PIB în 2015. Atunci când premierul Ponta începea să ne ademenească cu taxe mici.
𝐑𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐧𝐝 𝐥𝐚 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭, 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟓:
Până în anul 2028, cred că putem reduce deficitul bugetar, dar nu de acolo de unde ne-am aştepta. Cheltuielile lunare cu salariile bugetare se vor ajusta doar marginal, am văzut cu toţii ce rezistenţă este pe subiect, deci nu acolo vor fi făcute majoritatea economiilor.
3 măsuri:
- menţinând cheltuielile cu personalul bugetar la 170 mld RON ( 9.2% în PIB) şi la sub 170 mld RON în 2026, după care creşterea să fie doar graduală, de câteva procente pe an,
- menţinând timp de 2 ani (2025 - 2026) cheltuielile cu pensiile şi indemnizaţiile & asistenţa socială la nivelurile actuale, urmate tot de creşteri graduale, de câteva procente anual,
- şi axându-ne pe investiţiile cu adevărat relevante, care să totalizeze 6 - 6.5% din PIB, în loc de a fi obsedaţi de 7-8%, cum ni se predica în 2024, toate acestea ar face ca, în final, economia să îşi poată relua o creştere lentă, una naturală. Aşa s-a întâmplat şi în intervalul 2010 - 2015 analizat.
Iar deficitul se va corecta treptat către 5.5% în următorii 3 ani.
Cunoaştem faptul că vom avea cheltuieli mai mari pe anumite capitole în anii următori, dar întâi să ajungem noi la 5.5% în 2028 şi vedem de acolo cum gestionăm mai departe.
După părerea mea, situaţia bugetară curentă rămâne una dificilă, dar este gestionabilă.
