România a beneficiat miercuri seară de vântul puternic, care a crescut producţia din parcurile eoliene, acest segment acoperind în intervalul de vârf, în jurul orei 21.00, circa 20% din producţia de energie electrică naţională, potrivit datelor Transelectrica.
În acelaşi timp, hidrocentralele au asigurat 24% din producţia naţională, de circa 6200 MW la acel moment, iar centralele pe gaz şi alte hidrocarburi încă 20%.
Codurile de vânt care au fost active ieri în mai multe judeţe au făcut ca nevoia de importuri de energie electrică la orele serii să fie mult mai mică decât în alte zile, de doar 700 MW, de trei ori mai puţin decât în zilele anterioare.
Nivelul maxim de consum a fost atins la ora 21.20, de circa 7000 MW, la o producţie totală de 6275 MW.
În schimb, în timpul zilei, România profită cât poate de mult de soare, panourile fotovoltaice acoperind joi la ora 14.00 jumătate din producţia totală de energie. Pe locul doi se află hidrocarburile, cu 20%, urmate de centralele pe cărbune cu 11%. Lipsa vântului se simte astăzi în mixul de energie, parcurile eoliene acoperind doar 9%.
În total, consumul de energie se situa în jurul orei 14.00 la 4.700 MW, iar producţia la 5.100 MW.
În ceea ce priveşte energia nucleară, dacă aseara centrala de la Cernavodă încă acoperea 10% din producţia totală, astăzi închiderea reactorului 2 a eliminat din mixul energetic această variantă.
Ministerul Energiei a anunţat joi că, pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacităţile comerciale disponibile.
Miercuri seară consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Naţional. Pentru ziua de joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional în funcţie de evoluţia situaţiei şi de necesităţile operative. Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile, potrivit anunţului ministerului.
Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW.
Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă.
