Salariul mediu net din România îţi permite să cumperi 15 coşuri de alimente de bază într-o lună, pe când un polonez poate cumpăra 25, iar un german 50. ZF a calculat costul mediu al aceluiaşi coş cu 15 alimente în mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est şi în Germania şi a observat că un român plăteşte în medie 24 de euro, cu 8% mai puţin decât un polonez şi cu circa 40% mai puţin faţă de un neamţ.
La polul opus, salariul mediu al unui român este de aproape două ori mai mic decât al unui polonez şi de 5,5 ori mai mic decât al unui german.
„România are salarii mici şi TVA la alimente mare. Pentru a se echilibra situaţia ar trebui în primul rând redusă cotă TVA la toate alimentele după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ sunt necesare investiţii masive la nivelul din anii de boom, respectiv 2006-2008“, spune Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash&Carry, una dintre cele mai mari reţele de comerţ din România, cu afaceri anuale de peste 750 de milioane de euro.
Mai mulţi jucători din retail sunt de părere că preţurile de pe piaţa locală sunt aliniate la cele de la nivel de UE, aşa cum este normal să se întâmple, salariile sunt cele care sunt rămase în urmă. În ceea ce priveşte TVA la alimente, România este „campioană“.
Guvernul a decis reducerea TVA la pâine la 1 septembrie de la 24% la 9%, iar potrivit ultimelor date disponibile această măsură a dus la creşterea producţiei fiscalizate atât la făină, cât şi la pâine. În acest context, retailerii şi jucătorii din producţie spun că o reducere a TVA la alte alimente de bază precum carnea, legumele sau lactatele ar avea un efect similar pe de-o parte şi ar putea duce şi la creşterea consumului pe de alta. Consumul a început să scadă în 2009, primul an de criză, şi deşi în ultimii doi ani a fost pe plus, scăderea cumulată în perioada 2009-2013 depăşeşte 15%.
Reprezentanţii FMI la Bucureşti spuneau anterior însă că nu se poate vorbi încă de o reducere a TVA la alte alimente până când nu se va vedea impactul reducerii taxelor la pâine.
În România, cu excepţia produselor de panificaţie, TVA este de 24%. Prin comparaţie, în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiune, TVA diferă în funcţie de categoria de produse. Astfel, la carne, legume şi lactate este de 5%, în timp ce la conserve, produse de igienă personală şi scutece este 8%, iar la ţigări, cafea şi produse de îngrijire a locuinţei este 24%.
În acest context, un român plăteşte 0,88 euro pentru un litru de lapte, faţă de 0,61 de euro un polonez. În cazul pieptului de pui diferenţa este chiar mai mare, de la 4,11 euro/kg pe piaţa locală la 3,84 euro/kg în Polonia, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de pe site-ul numbeo.com, care ia un preţ mediu pentru principalele alimente de bază.
„În cazul laptelui trebuie să ne uităm în primul rând la TVA (care în România este de 24%, iar în Polonia 5%, n.red.), apoi la faptul că în România la laptele cu 1,5% grăsime mai există în magazine doar cinci furnizori mari“, spune Dorin Cojocaru, directorul general al APRIL (Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui).
El adaugă că preţul laptelui a crescut în ultimii doi ani deoarece fermierii au decis să crească preţul materiei prime la poarta fabricii. Iniţial, în toamna lui 2012 fermierii au invocat seceta şi implicit majorarea preţului la cereale pentru a creşte şi preţul laptelui cu 25-30%. În toamna anului trecut a avut loc o nouă majorare, de circa 15%. „Fermierii au invocat de această dată raportul cerere-ofertă. Vorbim de fermele mari, de peste 50 de vaci, care sunt de altfel principalii furnizori ai marilor procesatori.“
Preţul de la raft al laptelui este influenţat nu doar de producători, ci şi de procesatori şi de marii retaileri.
Fiecare din jucătorii din lanţ poate majora preţul pe raft în funcţie de costurile proprii care variază în funcţie de evoluţia preţului la combustibil sau utilităţi.
În ultimii opt ani, preţul la apă, canal şi salubritate, spre exemplu, a crescut cu peste 160%, în timp ce energia termică şi-a dublat preţul, iar energia electrică şi-a majorat preţul cu peste 50%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Mai mult, nu doar preţul utilităţilor şi al combustibililor (benzina şi motorina s-au scumpit în criză cu circa 50%) a crescut, ci şi al alimentelor.
Astfel, în ultimii cinci ani, marcaţi de criză, perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15%, preţul principalelor zece alimente din coşul de consum a crescut cu 24%, cele mai mari creşteri fiind la paste făinoase (peste 50%), carne de pui (48%) şi zahăr (39%). Zahărul, laptele şi carnea de pui, principalele alimente care alcătuiesc coşul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criză cu peste 30%, arată indicele alimentar al ZF, calculat pe baza preţurilor din hipermarketurile din Capitală.
ZF a urmărit preţurile a zece produse de bază în ultimii cinci ani şi a analizat evoluţia lor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013.
Concluziile ZF sunt că într-o perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15% (din 2008 până în vara acestui an) preţul coşului de consum realizat de ZF a crescut cu 24%, semn că actorii din lanţul de consum au încercat să suplinească scăderea vânzărilor prin majorări de preţ.
Deşi costul cu utilităţile şi preţul alimentelor a crescut continuu în ultimii ani, salariul nu a reuşit să ţină pasul cu aceste majorări. Astfel în criză salariul a crescut cu circa 20%, sub avansul preţurilor şi al carburanţilor, până la peste 1.600 de lei (367 de euro).
Salariul mediu net în România este de nici 370 de euro, faţă de circa 500 de euro în Ungaria, 650 de euro în Polonia, cea mai dezvoltată economie din Europa Centrală şi de Est şi 2.050 de euro în Germania, cea mai puternică economie de pe bătrânul continent.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.03.2014
