ZF 24

Cum a căzut piaţa muncii în numai 2 săptămâni de criză. Unde au scăzut ofertele cel mai mult. În IT, cererea a scăzut cu 40%, în comerţ cu 50%, construcţiile cu 40%.

Cum a căzut piaţa muncii în numai 2 săptămâni de criză. Unde au scăzut ofertele cel mai mult. În IT, cererea a scăzut cu 40%, în comerţ cu 50%, construcţiile cu 40%.

Autor: Antonio Amuza

04.04.2020, 17:32 9577

În aprilie 2020, echipa MAD intelligence a cules date de pe mai multe platforme online de promovare a locurilor de muncă din România, în încercarea de a surprinde impactul COVID19 în raport cu deciziile angajatorilor.

Desigur, efectele observate în rândul ofertei locurilor de muncă acum, vor reprezenta, mai târziu, obstacolele angajaţilor sau candidaţilor în încercarea de a-şi păstra sau obţine un job.

Analiza noastră propune compararea joburilor promovate de angajatori, pe ultimele 3 luni (ianuarie, februarie, martie), în funcţie de industria reprezentată de aceştia. Dat fiind că aprilie doar ce a început, am decis să eliminăm această lună din analiză, chiar dacă trendurile observate în restul perioadei se menţin şi chiar se agravează pe anumite variabile urmărite.

Caracteristica generală a întregii oferte de joburi este diminuarea numărului de posturi promovate de către angajatorii activi din România.

Informaţia în sine, deşi oarecum intuitivă, devine mai importantă pe măsură ce o privim în detaliu:

Astfel, primele 5 industrii, care au resimţit cel mai puternic această tăiere a promovării job-urilor în căutarea angajaţilor ideali sunt: Comerţul, cu o scădere de aproape 50%; industria IT&C, în cădere şi ea cu aproape 40%; Construcţiile, prăbuşite în martie, comparativ cu luna februarie, cu aproximativ 40 de procente; Banking-ul, într-un declin mai lin, dar constant şi Producţia.

Industria Constructoare de Maşini, deşi nu neapărat în topul angajatorilor (ca oferte promovate în online), a resimţit, la rândul ei, una dintre cele mai dure lovituri, iar trendul pare să aducă veşti mai puţin bune pentru persoanele ce activează în acest domeniu.

În aceste condiţii, se impun identificarea unor soluţii de menţinere, din perspectivă operaţională, a stării de fapt, dar fără doar şi poate, cele mai importante sunt programele strategice de reinventare a muncii, în noul context de interacţiune socială scăzută.

Utilizarea platformelor de comunicare online, de gestiune a activităţilor şi de monitorizare a sarcinilor desfăşurate de acasă ar trebui să fie în topul listei analiştilor guvernamentali. De asemenea, o economie prăbuşită va fi obligată să îşi regândească paşii în contextul în care se va fi regăsit la momentul restartăii. Tocmai de aceea, este aproape imposibil să revenim la punctul de unde am pus pauză activităţilor şi planurilor schiţate la începutul lui 2020, dar la fel de puţin probabilă este şi o reîntoarcere în trecutul îndepărtat. Până la urmă, şansa este a celor care reuşesc să se adapteze, or tehnologia, cercetările din ultimii ani şi evoluţia socio-umană a comunităţilor nu pot fi şterse cu buretele. În schimb, pionierii, cei care îşi vor asuma rapid decizii, vor avea prima şansă, indiferent de nuanţele caracteristice propunerilor lor. Pentru stat, este important ca acesta să poată asigura un context unitar şi nediscriminatoriu pentru cei care vor dori să facă un pas în afara tendinţelor. Această politică trebuie să vizeze marea masă a angajaţilor, dar şi micii antreprenori din România. 

Indicatorii sunt clari, joburile de contabili, economişti şi reprezentanţi vânzări sunt din ce în ce mai puţine, acestea fiind direct legate de piaţă, aflată momentan pe avarii.

Dacă joburile noastre nu poartă titlurile din grafic, veştile nu sunt mai îmbucurătoare, ci dimpotrivă, se recomandă o atitudine alertă, de conectare la piaţa, în ansamblul ei. Nu panica este soluţia, ci deschiderea spre a învăţa lucruri noi şi dispunerea de a adapta lucrurile pe care le făceam în trecut.

Funcţiile şi rolurile sociale nu vor dispărea, divorţuri, bilanţuri, analize contabile, toate vor exista şi după criza pandemică, dar este momentul ca acestea să fie centrate pe scopul în sine şi mai puţin pe elementele birocratice care, cred eu, pot fi lăsate în seama maşinilor. Am observat în trecut, chiar la nivel administrativ, şi cu toţii am aplaudat, decizii de scurtcircuitare a interacţiunilor dintre cetăţean şi aparatul de stat. Plimbarea de la un ghişeu la altul, haosul în plăţi şi suprapunerea de roluri, multiplicate din teama de integrare a serviciilor ar trebui să fie ţinta acelor soluţii de fluidizare a vieţii cotidiene.

Ca în orice luptă, vor exista şi pierderi, dar haideţi să ne asigurăm că acestea sunt din rândul tentaculelor hyperprocedurate (în aparatul de stat şi mediul privat deopotrivă) şi mai puţin din rândul personalului activ.

MAD intelligence reprezintă un think tank digital care sprijină clienţii în luarea celor mai bune decizii de business, prin raportarea propunerilor la trendurile din industrie, la statusul socio-demo-economic şi la aşteptările beneficiarilor.

Organizaţia are mai multe proiecte de Artificial Intelligence, Sentiment Analysis şi cercetare sociologică în desfăşurare şi este partenerul IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie pe analiză de statistici publice.

Boardul director este compus din Prof. Dragoş Ilie, Prof asoc dr. Antonio Amuza şi Mihai Constantinescu

Autor articol:  Antonio Amuza - cadru didactic la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie, co-partener la MAD Intelligence şi cercetător sociolog la Institutul Român pentru Evaluare şi strategie.

 
AFACERI DE LA ZERO