Proiectul de management privat la companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor, care s-a dorit să fie o piatră de temelie a strategiei de eficientizare a acestora, în contextul în care multe dintre ele reprezentau adevărate găuri negre, s-a transformat într-un eşec plătit din bani publici.
Deşi a avut un contract de 200.000 de euro cu PwC, George Butunoiu şi avocaţii D&B David şi Baias pentru selecţia de manageri privaţi pentru companii precum Tarom, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti sau CFR Marfă, Ministerul Transporturilor a început în ultima perioadă să facă schimbări de management pe cont propriu aproape săptămânal, iar pe lista noilor şefi se află nu doar persoane care au sau au avut activitate politică în cadrul partidului aflat la guvernare, ci şi care nu au experienţă care să corespundă cu profilul profesional impus prin lege pentru managerii privaţi. Explicaţii privind schimbările nu au venit însă din partea Ministerului Transporturilor.
„Aici e marele semn de întrebare. Nu avem un tablou complet al situaţiei, atât timp cât nu avem explicaţii privind schimbările. E clar că există unele lucruri care ţin de aplicarea ordonanţei (OUG 109/2011, care stabileşte principiile guvernanţei corporative - n.red.) care nu merg. Procesul de îmbunătăţire a guvernanţei la companiile de stat este lăudabil, nu trebuie să fie compromis de o comunicare deficitară“, spune analistul economic Aurelian Dochia.
În ultima lună, Transporturile au schimbat managerii privaţi la companii precum Tarom, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) şi CFR Marfă, fără a oferi prea multe explicaţii cu privire la motivele care au declanşat aceste noi numiri.
Tarom, spre exemplu, a trecut prin patru valuri de schimbări la nivel de conducere din noiembrie 2012 (când Eduard Heinzmann, actualul CEO „privat“ a fost numit în funcţie) şi până în prezent, astfel că actualul consiliu de administraţie a ajuns să fie condus de Gabriel Dumitraşcu (şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie), iar din board mai fac parte alţi manageri „privaţi“ precum Dante Stein (fost consilier al premierului Ponta), Răzvan Filipescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism), Iulian Matache (secretar de stat în Ministerul Transporturilor), Radu Mihai Fleanţă (pilot al Tarom), Toma-Dorin Cîmpeanu (fost secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională) şi Dan Valeriu Andrei (fost director în Ministerul Transporturilor, pe segmentul aviaţiei). Niciunul dintre membrii board-ului (cu excepţia directorului general adus din Belgia) nu are experienţă în conducerea efectivă a unei companii aeriene.
Operatorul aerian a terminat pe pierderi (circa 30 mil. euro) şi anul trecut, echipa de manageri privaţi reuşind doar să diminueze aceste pierderi faţă de anul anterior.
Christian Heinzmann ocupă poziţia de director general al companiei, pentru care primeşte un salariu net de 10.000 de euro pe lună.
Un consiliu plin de consilierii lui Şova la CFR Marfă
Ministerul Transporturilor, condus de Dan Şova, a schimbat de asemenea întreg consiliul de administraţie de la CFR Marfă fără nicio explicaţie şi a numit un altul format din consilieri personali, un inspector, un fost şef al companiei de stat în 1998-2001 şi alţi doi membri despre care nu se ştie nimic, dat fiind că CV-urile acestora nu au fost făcute publice. Astfel în CA-ul companiei naţionale CFR Marfă au ajuns directorul de cabinet al ministrului transporturilor şi consiliera lui Şova – Alina Pârâială, Dan Toader (consilier la Ministerul Transporturilor, potrivit ultimei declaraţii de avere de pe site-ul instituţiei), Elena Viorica Merticariu (consilier personal la cabinetul secretarului de stat, conform celei mai recente declaraţii de avere de pe site-ul instituţiei), George Buruiană, consilier pe probleme feroviare şi fost şef al companiei în 1998-2001 care după plecarea de la CFR Marfă a contribuit la înfiinţarea unui transportator privat de marfă pe calea ferată, ce a devenit concurentul CFR Marfă. Din CA-ul CFR Marfă mai fac parte Mircea Florin Biban (inspector-şef la Inspectoratul de Siguranţă Feroviară Cluj în cadrul Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română), Dan Jianu şi Vasile Rodin-Calomfirescu, despre care nu s-au făcut publice informaţii.
„Nu ştiu de unde vin cei doi (Jianu şi Calomfirescu - n.red.), o să mă uit pe CV-urile lor. Am avut doar o întâlnire cu ei până acum“, a spus George Buruiană, directorul general al CFR Marfă, care susţine că primeşte un salariu net de 13.000 de lei pe lună (circa 3.000 de euro pe lună), în timp ce membrii din CA primesc un salariu lunar fix de 1.300 de lei net pe lună. „Fostul director din 2013 primea 9.000 de euro pe lună, era un exces de zel, s-a corectat acest lucru anul trecut“, a declarat el.
Nici până acum pe site-ul CFR Marfă nu apar date despre noii membri din consiliul de administraţie, figurând doar lista cu numele foştilor membri.
Ministerul Transporturilor a făcut aceste numiri deşi în ordonanţa care reglementează proiectul de „CEO privat la stat“ se menţionează clar că cei aleşi în consiliul de administraţie trebuie să aibă „experienţă în activitatea de administrare/management a/al unor societăţi comerciale profitabile din domeniul de activitate al întreprinderii publice“ şi că „nu pot fi selectaţi mai mult de doi membri din rândul funcţionarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice“.
Schimbări au avut loc recent şi la CNAB. În noua structură a consiliului CNAB a fost adus pe poziţia de preşedinte Dan Andrei, un fost director pe aviaţie din cadrul ministerului.
El îl înlocuieşte pe Radu Merica. Pe funcţia de director general interimar al CNAB a fost numit Sorinel Ciobanu, un fost şef al aeroporturilor Băneasa şi Otopeni, cercetat în trecut de DNA pentru abuz în serviciu. El îl înlocuieşte pe Liviu Radu.
„În cazul nostru, nu a existat niciun motiv legal (pentru schimbare – n. red.). Evoluţia companiei a fost bună, e clar că într-un an de zile nu poţi face o revoluţie, dar era o tendinţă bună. Dacă ni se reproşa ceva şi ni s-ar fi dat şansa de a avea un punct de vedere, era altceva, dar nu a existat niciun fel de dialog cu noi. (…) Am crezut că se doreşte o schimbare pentru companiile de stat, dar când eşti dat afară aşa, e clar că ai fost păcălit“, spune Merica.
200.000 de euro pentru contractul de selectare a managerilor privaţi
PwC, George Butunoiu şi avocaţii de la D&B David şi Baias au câştigat în 2012 un contract de 200.000 de euro cu statul pentru a recruta manageri pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
„Nu ne mai ocupăm noi de selecţia managementului privat la companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor. Contractul a avut o durată limitată“, a spus George Butunoiu, cel care s-a ocupat de recrutarea managerilor privaţi, pentru companiile din subordinea Transporturilor, alături de PricewaterhouseCoopers (PwC) şi avocaţii de la D&B David şi Baias. Ministerul Transporturilor nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitare ZF cu privire la motivul pentru care a decis să facă schimbări de management la companiile pe care le are în subordine. De asemenea, nici PwC nu a răspuns solicitării ZF dacă Ministerul Transporturilor a consultat compania în procesul de schimbare a managerilor.
Ministrul Transporturilor Dan Şova spunea recent că a cerut FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanţatorului extern a fost negativ. Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI,
Deşi la companiile de stat din subordinea Transporturilor există cele mai frecvente şi poate cele mai vizibile schimbări de manageri „privaţi“, semne de întrebare au rămas şi în ceea ce priveşte numirile de la companii precum Complexul Energetic Oltenia (Ministerul Economiei) sau Poşta Română (Ministerul Comunicaţiilor), unde actualii CEO „privaţi“, selectaţi în urma unui proces de selecţie cu ajutorul headhunterilor, sunt aceiaşi de dinainte, care au fost numiţi politic.
