• Leu / EUR4.7581
  • Leu / GBP5.5051
  • Leu / USD4.2739
ZF 24

Cum arată economia din Bacău, judeţul în care industria a fost înlocuită de comerţ, iar antreprenorii români sunt mai puternici decât multinaţionalele

Autor: Radu Bostan

20 feb 2014 12356

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Bacău, care are o populaţie de circa 610.000 de locuitori, cu 90.000 de oameni mai puţin faţă de 2002 şi care se detaşează printr-un nivel scăzut al investiţiilor străine şi o „clasă“ de antreprenori puternici (Dragoş Pavăl – Dedeman, Dorinel Umbrărescu – Spedition UMB, Sorin Gavrilă şi Cristinel Lungu – Simba).

Citiţi exclusiv pe www.zfcorporate.ro analizele despre economia judeţelor Alba, Arad şi Argeş.

Judeţul Bacău a fost în trecut unul dintre polii industriali din regiunea Moldovei şi găzduia de la fabrici de panificaţie la unităţi de exploatare a ţiţeiului şi de la confecţii la prelucrarea lemnului. Mare parte din industria băcăuană nu a supravieţuit însă deschiderii economice din anii ‘90. Pe rând, fabrici precum Letea, producător de hârtie, sau fabrica de Bere de la Mărgineni au sucombat privatizărilor „strategice“, fiind fie vândute la fier vechi, fie aşteptând o injecţie de capital pentru a fi modernizate. Industria petrolieră şi exploatarea cărbunelui au dispărut.

„Am avut nu numai petrol şi cărbune, ci şi al doilea combinat de prelucrare a lemnului din ţară, după capacitate“, spune Viorel Miron, primarul oraşului Comăneşti. Resursele de ţiţei din zonă erau extrase din pământ de Petrom şi trimise pentru prelucrare la rafinăria Dărmăneşti, aflată doar la câţiva kilometri distanţă. Acum economia oraşului cu 20.000 de locuitori depinde de fabrica de plăci panel deţinută de grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, unde lucrează 800 de oameni.

„În momentul de faţă, Schweighofer este cea care ţine steagul sus. Cred că peste 50% din impozite vin datorită acestei firme. Acum, Schweighofer este singura unitate de mare capacitate din Comăneşti, dar mai avem făbricuţe mai mici, care produc inclusiv pentru export“, mai spune primarul din Comăneşti

Amprenta fabricii din Comăneşti în economia judeţului este subliniată şi în „Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bacău“, document aflat în pregătire şi publicat pe site-ul Consiliului Judeţean Bacău, care menţionează că „investiţia realizată de grupul Schweighofer a determinat apariţia multor firme cu acelaşi profil de activitate (în zona oraşului – n.red.), dar şi în microregiunea Valea Trotuşului (în jurul Oneştiului – n.red.).“

„Industria lemnului înseamnă pentru Comăneşti o posibilitate de a se dezvolta ca oraş şi este, din păcate, printre singurele opţiuni. Mineritul s-a închis, dar mai există resurse de minereu de cărbune încă pe cât s-a exploatat, adică încă 30 de milioane de tone“, arată primarul Viorel Miron.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7581
Diferență: 0,0442
Ieri: 4.7560
Azi: 4.2739
Diferență: 0,7496
Ieri: 4.2421
Azi: 5.5051
Diferență: 0,3262
Ieri: 5.4872
Azi: 4.1831
Diferență: 0,449
Ieri: 4.1644