ZF 24

Cum arată economia din Galaţi, centrul siderurgiei româneşti, singurul judeţ din România cu două afaceri antreprenoriale de peste un miliard de lei

Foto: Octav Ganea

Autor: Dana Ciriperu

01.09.2014, 11:10 9018

La rubrica economie, de pe site-ul prefecturii Galaţi, informaţiile despre starea judeţului se opresc în 2007, când toţi indicatorii produc­ţiei industriale erau în floare. Ca un reper simplu, la acea dată combinatul siderurgic din Galaţi avea peste 13.000 de angajati, era cel mai mare exportator al Ro­mâ­niei, avea afaceri de 2 mld. euro şi intrase în „zodia pro­fi­tu­rilor“, care a culminat cu un rezultat net record de 164 mil. eu­ro în 2008. Un an mai târziu, vestea unei pierderi de peste 300 mil. euro zguduia economia locală, iar acţionarii pu­neau pe masă programe de plecări voluntare pentu a reduce nu­mă­rul de angajaţi. La privatizarea din 2001 cu gru­pul ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, combinatul avea 27.000 de angajaţi, în 2008 rămă­se­se­ră 13.700 de oameni, iar anul trecut în fostul Sidex lucrau 7.100 de oameni, respectiv 8% din efectivul total de salariaţi al firmelor gălăţene.

„Ca parte a eforturilor noastre de a fi mai competitivi, a scăzut şi numărul salariaţilor în ultimii ani, acesta ajungând la 9.000 de angajaţi în 2013, incluzându-i şi pe cei din companiile contractoare. În acest sector, am aplicat întotdeauna numai scheme de plecări voluntare sau de pre-pensionare, însoţite de pachete compensatorii“, spune Bruno Ribo, director gene­ral al ArcelorMittal Galati. El adaugă însă că salariul mediu al unui angajat al companiei este cu 6% mai mare decât media naţională, respectiv 380 de euro, fără a lua în calcul şi pachetele de beneficii suplimentare.

Compania şi-a redus numărul de angajaţi cu peste 6.000 de persoane în perioada 2009-2013 când pierderile cumulate ale companiei au ajuns la 3,33 mld. lei (757 mil. euro), potrivit calculelor ZF la un business cumulat de 28,7 mld. lei.

Cum arată astăzi economia din Galaţi este o întrebare care nu are răspuns pe site-urile prefecturii sau primăriei din cel mai mare oraş al judeţului.

În companiile din Galaţi lucrează doar 80.000 de oameni, iar după cifra de afaceri a celor 13.000 de firme judeţul se află pe locul 14 în ierarhia businessului românesc cu 4,5 mld. euro în 2013. Pierderile raportate de fostul Sidex „urcă“ însă judeţul în top zece, cu un rezultat negativ de 288 mil. euro în 2013. Aproape 60% vin din pierderea ArcelorMittal Galaţi (167 mil. euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Galaţiul este însă şi singurul judeţ din România cu două companii antreprenoriale (Arabesque şi Mairon) cu afaceri de peste un miliard de lei.

Tot antreprenorii români au reuşit, prin dimensiunea la care au ajuns businessurile lor, să limiteze şi dependenţa judeţului de o singură companie. ArcelorMittal Galaţi contribuie cu 18% în cifra de afaceri a judeţului, în timp ce Arabesque, spre exemplu, asigură în jur de 8% din business.

„Suntem prezenţi în cinci ţări din regiune cu activităţi în comerţ, distribuţie, servicii şi producţie şi avem peste 4.500 de angajaţi“, au spus reprezentanţii Arabesque, cea mai mare afacere antreprenorială din Galaţi.

În top cinci companii gălăţene se mai află Mairon – un distribuitor de produse metalurgice -, producătorul de uleiuri vegetale Prutul, dar şi şantierul naval controlat de grupul Damen – una dintre cele mai mari companii olandeze din România.

WikiZF: Profilul companieiArcelorMittal Galaţi

Industriile cu tradiţie ale oraşului au rămas în picioare, dar dimensiunea lor esta alta, în condiţiile în care producţia de oţel a României a scăzut la jumătate, iar gigantul Mittal a anunţat şi în iulie un nou program numit de „pre-pensionare“ pentru a „îmbunătăţi productivitatea muncii, în actualul context economic – dificil şi volatil“, după cum arătau în iulie, într-un comunicat reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi. 

Pentru judeţ, dincolo de valul masiv de plecări din siderurgie, o altă mare problemă o reprezintă lipsa unei alternative pentru locuitorii din afara municipiului Galaţi. Spre exemplu, în Tecuci, al doilea municipiu din judeţ sunt doar 14 companii (înregistrate în oraş) cu o cifră de afaceri mai mare de zece milioane de lei, iar în localităţile mai mici nu există nicio astfel de companie. În judeţ există cele două municipii (Galaţi şi Tecuci), două oraşe şi 61 de comune, astfel că întreaga economie este dependentă de fostele mari zone industriale.

 

Pod peste timp: Galaţiul acum 30 de ani

În vremea lui Ceauşescu, cartierul Micro 19 din Galaţi avea nevoie de vântul care suflă din nord cum au plantele pitice dintr-un deşert arid nevoie de rarele ploi.

Odată cu lăsarea serii, fumul otrăvitor al cocseriilor şi al furnalelor „Combinatului Siderurgic Galaţi“, cel mai mare complex siderurgic din România tuturor timpurilor, aflat la nord-est de oraş, invada cartierele din nord. Ferestrele miilor de apartamente se închideau chiar şi în zilele caniculare. Mirosul cocsului ars era insuportabil, dar „toată lumea avea loc de muncă“.

Vreo 35.000 de oameni, în trei ture, luau drumul combinatului cu tramvaiul 1 plin ochi, cu oameni agăţaţi de scări în „curse speciale“ peste imensul viaduct ce leagă oraşul de combinat. Alţi vreo zece mii  de oameni, dimineaţă de dimineaţă, o luau în partea opusă, spre Şantierul Naval Galaţi, pe Dunăre.

Acum gălăţenii nu mai au probleme cu fumul cocseriilor şi nu mai depind de vântul din nord. Au mai multe locuri de distracţie altele decât Faleza Dunării, „Cinematograful Central“ sau Parcul Eminescu  – cam singurele locuri în care puteau ieşi în zilele libere. Peste oraş, ca peste oricare oraş din Româna, timpul nu a lăsat amprente vizibile în afară de nostalgii. Doar că tinerele sau tinerii care în urmă cu 25 de ani s-ar fi calificat pentru meseria de magazioner în combinat vând acum la butic sau în baruri, dacă nu au plecat deja de mult din ţară. Iulian Anghel

 

CV-ul politic al judeţului Galaţi

Marius Stan (PNL), 57 de ani, primarul municipiului Galaţi

Marius Stan nu are CV-ul pe site-ul instituţiei, ci pe site-ul personal

Marius Stan, fostul preşedinte al echipei de fotbal Oţelul Galaţi, a devenit primar al municipiului Galaţi în anul 2012, la un an după ce Oţelul a câştigat primul titlu de campioană a României la fotbal. Marius Stan, care este de profesie inginer metalurg, absolvind Facultatea de Metalurgie din cadrul Universităţii Galaţi, a activat doar câteva luni (iunie 1989 –ianuarie 1990) ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi. În rest, Marius Stan a activat ca jucător la mai multe cluburi precum FC Galaţi, FCM Galaţi sau Dacia Unirea Brăila. Ulterior a fost manager în cadrul unor cluburi de fotbal precum FC Vaslui , Politehnica Iaşi sau Oţelul Galaţi.

Nicolae Bacalbaşa (PSD), 70 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi

CV-ul oficialului nu este disponibil pe site-ul instituţiei

Anterior, în varianta print a articolului, a apărut informaţia că Nicolae Bacalbaşa a demisionat şi că funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi este ocupată de Cornel Hamza, care în realitate este vicepreşedinte. Site-ul Consiliului Judeţean Galaţi nu a funcţionat la data realizării articolului.

 

Dorin Otrocol (PSD), 59 de ani, prefectul judeţului Galaţi

De profesie inginer, fiind absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii din Galaţi, Dorin Otrocol şi-a început cariera în 1979 ca inginer tehnolog în cadrul Intreprinderii Mecanica Navală (Menarom) Galaţi. După mai mulţi ani în care a activat ca şef atelier în cadrul aceleiaşi companii, Dorin Otrocel a devenit în 1994 vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, funcţie pe care a ocupat-o până în 1996, dar şi  în perioada 2000-2004. Ulterior a devenit subprefect al judeţului Galaţi. El a fost mai mulţi ani director general la Drumuri şi Poduri SA Galaţi. În perioada 2012-2013 el a fost consilier principal în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională. Înainte de a deveni prefect în noiembrie 2013, Dorin Otrocel a fost câteva luni director general în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO