• Leu / EUR4.7584
  • Leu / GBP5.4956
  • Leu / USD4.2306
ZF 24

Cum arată economia în judeţul Bistriţa-Năsăud, fabrica de cabluri a României unde angajaţii câştigă 280 euro/lună şi doar 20% din populaţie lucrează. Al doilea mare angajator este o casă de pariuri

Cum arată economia în judeţul Bistriţa-Năsăud, fabrica de cabluri a României unde angajaţii câştigă 280 euro/lună şi doar 20% din populaţie lucrează. Al doilea mare angajator este o casă de pariuri

Autor: Adelina Mihai, Andrei Cîrchelan

19 mar 2014 23575

Ziarul Financiar continuă proiectul editorial „Economia judeţelor, la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi asistaţii social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Bistriţa-Năsăud, unde cifra de afaceri a companiilor se opreşte la 1,9 mld. euro, cam cât produce Ford la Craiova într-un singur an, respectiv sub 1% din businessul companiilor din România.

Producătorul german de cabluri Leoni este cel mai mare angajator (3.100 de salariaţi în 2012) şi compania cu cea mai mare cifră de afaceri din Bistriţa-Năsăud (170 mil. euro în 2012), judeţul în care salariul mediu net este de 1.248 de lei (280 de euro), la jumătate faţă de Bucureşti, iar businessul celor 7.800 de companii ajunge la numai 1,9 mld. euro.

„Înainte de ’90 Bistriţa era un oraş cu o zonă industrială foarte puternică. După revoluţie, din marile firme s-au desprins mai multe societăţi mai mici, aşa cum s-a întâmplat cu producătorii de cabluri, care urmează modelul Iproeb. Au fost, desigur, şi companii precum Mebis şi Ario care şi-au închis porţile, dar asta ţine de regulile pieţei“, a declarat pentru ZF Ioan Peteleu, viceprimar al Bistriţei.

Majoritatea investitorilor s-au concentrat pe reşedinţa judeţului, la Bistriţa, însă unităţi importante de producţie sunt active şi în alte zone din judeţ, cum ar fi fabrica Dan Steel din Beclean sau unitatea Italtextil din localitatea Sărata.

„Bistriţa a fost un oraş destul de dezvoltat din punct de vedere economic. Am avut o zonă industrială foarte puternică, iar investitori precum Leoni au găsit aici toate facilităţile necesare şi forţa de muncă pentru a dezvolta noi capacităţi de producţie. Mai e, de asemenea, şi Rombat, care a dezvoltat deja o nouă capacitate de producţie“, a mai spus viceprimarul Bistriţei.

Fabrica Rombat de la Bistriţa, în valoare de 17 milioane de euro, a fost inaugurată în toamnă şi a beneficiat de un ajutor de stat de 8 milioane de euro pentru a crea 100 de locuri de muncă. În urma acestei investiţii, capacitatea de producţie a Rombat a crescut cu 700.000 de baterii, până la 3,3 milioane de unităţi pe an. În 2012, potrivit datelor de la Ministerul Fi­nanţelor, Rombat a înregistrat afaceri de 299 mil. lei (66 mil. euro), cu profit de 18 mil. lei (4 mil. euro).

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7584
Diferență: -0,0483
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2306
Diferență: -0,0496
Ieri: 4.2327
Azi: 5.4956
Diferență: -0,1762
Ieri: 5.5053
Azi: 4.1689
Diferență: -0,1724
Ieri: 4.1761