ZF 24

Cum arată economia judeţului Brăila, controlat de baronul Bunea Stancu, cercetat de procurorii DNA pentru abuz în serviciu

Autor: Mădălina Panaete

07.08.2014, 10:39 3529

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac percheziţii, joi dimineaţă, la sediul Consiliului Judeţean Brăila şi la locuinţa şefului instituţiei, Gheorghe Bunea Stancu, într-un dosar privind contracte pe bani acordate unor firme, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Percheziţiile sunt făcute într-un dosar de corupţie ce l-ar viza pe preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care este şi preşedintele PSD Brăila. Dosarul vizează încheierea, derularea, executarea şi finalizarea unor proceduri de achiziţie publică derulate în perioada 2009 - 2011 de către CJ Brăila, în calitate de autoritate contractantă.

Procurorii DNA fac percheziţii la sediul Consiliului Judeţean Brăila şi la locuinţa şefului instituţiei

Trei firme, între care una controlată de Gheorghe Bunea Stancu, deţin monopolul lucrărilor în Brăila. Prejuduciul este estimat la 3 mil.lei

Ziarul Financiar a prezentat în cadrul proiectului editorial “Economia judeţelor, la raport” principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Brăila, controlat de baronul Gheorghe Bunea Stancu.

„Brăila este un judeţ sărac, cu mulţi asistaţi social şi bugetari şi cu o economie la pământ. Agricultura este cea care mai mişcă în acest judeţ, aceasta este baza economiei“. Aşa descrie judeţul în care s-a născut Eugen Cîrligea, proprietarul companiei de distribuţie şi transport de carburanţi pentru autovehicule Comision Trade. Societatea, care înregistrează a doua cea mai mare cifră de afaceri din judeţul Brăila, are ca partener grupul Rompetrol şi deţine 20 de benzinării în România.

Eugen Cîrligea este unul dintre cei mai mari antreprenori din Brăila, un judeţ în care doar multinaţionale precum Glencore (Elveţia) sau Monaldi (Italia) au simţit potenţialul agricol al acestei zone.

„Am deschis această firmă în 1994, dar în afaceri am intrat încă din 1990. Am ales să-mi deschid acest business aici pentru că aici m-am născut“, mai spune omul de afaceri care deţine o companie cu afaceri de 492 mil. lei (circa 110 mil. euro) şi peste 200 de angajaţi.

Un număr de 17 dintre cele mai mari 20 de companii din judeţul Brăila în funcţie de cifra de afaceri sunt deţinute de către acţionari români, conform datelor de la Registrul Comerţului. Cel mai mare antreprenor din judeţul Brăila este Marin Moraru, cu afaceri cumulate de 220 mil. euro din creşterea porcilor, procesarea cărnii şi alcool.

Moraru a intrat în businessul cu agricul­tura în anul 1991, iar după doi ani a început să activeze şi în domeniul producţiei de carne şi al preparatelor din carne. El deţine companiile Vegetal Trading, cu activitate în creşterea porcinelor şi cea mai mare companie în funcţie de rulaje din judeţul Brăila, şi Marex Brăila, cu afaceri de 106 mil. euro în 2012 şi care activează în industria prelucrării cărnii, a treia cea mai mare firmă din judeţ.

În suprafaţa totală a judeţului Brăila, de 21.449 hectare, terenurile agricole deţin peste 84%, se arată în descrierea judeţului Brăila pe site-ul Consiliului Judeţean.

Agricultura este domeniul pe care au pariat majoritatea antreprenorilor din judeţul Brăila, firma lui Eugen Cîrligea fiind singura din top 20 care nu are ca domeniu de activitate fie cultivarea sau comerţul de cereale, prelu­crarea cărnii, sau transportul sau comerţul de alimente.

Glencore, cel mai mare trader de materii prime la nivel mondial, cu afaceri de 214 miliarde de dolari, deţine pe piaţa locală capacităţi de stocare în silozuri şi magazii ce pot fi umplute cu până la 560.000 de tone, grupul având poziţii puternice în judeţul Brăila prin inter­mediul companiilor Cerealcom Brăila şi Comcereal Brăila.
 

Fiscalitatea excesivă apasă pe umerii companiilor

Brăila ocupă poziţia 28 în România în funcţie de cifra de afaceri cumulată pe care o au toate companiile din judeţ, cu un rulaj de 1,8 miliarde de euro la nivelul anului 2012 şi 44.500 de angajaţi, ambii indicatori înregistrând un nivel de două ori mai mic decât cel înregistrat în judeţul vecin Galaţi, conform datelor de la Registrul Comerţului centralizate de ZF.

În judeţul Brăila sunt înregistrate 7.475 de companii, dintre care 5.749 sunt active. Companiile din judeţ au fost în ultimii ani greu încercate de criză, astfel că multe au intrat în insolvenţă. Un exemplu este şi Laminorul Brăila, unul dintre cei mai importanţi coloşi industriali din sud- estul României, care a intrat anul trecut în insolvenţă. Compania, care a făcut parte din grupul rus Mechel, este una dintre cele circa 120.000 de firme care au intrat în insolvenţă în ultimii ani. Şi centrul comercial Armonia a intrat în această categorie de investiţii care au eşuat. Armonia Brăila, care a fost în vara anului 2009 primul mall închis de pe piaţa locală, a intrat după doi ani şi jumătate în faliment şi încă nu reuşeşte să-şi găsească cumpărător. Pe de altă parte, celălalt mall din Brăila- Promenada -  deţinut de sud-africanii de la NEPI şi amplasat la opt minute de cel aflat în faliment nu dă semne de slăbiciune.

Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Co­merţ, Industrie şi Agricultură din Brăila, con­si­deră că mediul de afaceri brăilean se confruntă cu probleme legate de fiscali­tatea excesivă asu­pra forţei de muncă şi a firmelor, dar şi de lip­sa unor facilităţi fiscale pentru încurajarea me­diului de afaceri, aşa cum este scutirea de la pla­ta impozitului pe profit în cazul în care câş­ti­gul este reinvestit. Totodată, el spu­ne că ju­deţul se confruntă şi cu lipsa unei forţe de muncă bine calificate în domeniile în care se fac angajări.

„O altă problemă este lipsa de interes a agenţilor economici de a organiza şi de a activa în organizaţii profesionale repre­zen­tative pe do­menii de activitate şi care să susţină inte­re­sele economice şi legislative ale acestora“, a con­tinuat el.

Piaţa muncii din judeţul Brăila: Lipsa locurilor de muncă a alungat mii de tineri în străinătate, iar spitalul este cel mai mare angajator într-un judeţ în care doar unu din cinci locuitori are o slujbă

Restructurarea companiilor mari din judeţ şi neînlocuirea lor cu alte companii reprezentative, precum şi lipsa promovării judeţului pentru atragerea de noi investitori într-un oraş care a fur­nizat de-a lungul timpului forţă de mun­că bine califi­ca­tă au con­dus judeţul în situaţia în care cel mai mare an­ga­jator din Bră­ila să fie spi­talul de urgen­ţă, po­tri­vit lui Şte­fan Fusea, noul pre­şe­din­te al Ca­me­rei de Co­merţ, In­dus­trie şi Agri­cul­tură din Brăila.

„În plus, aşeza­rea geo­grafică este de­ocam­dată ne­atrac­tivă pentru in­ves­ti­to­rii străini, care se orien­tează că­tre gra­niţa vestică a ţării. Un alt motiv (pen­tru care nu exis­tă anga­ja­tori mari din zo­na pri­vată - n.red.) este nespri­jinirea cu poli­tici guver­namentale a zonelor pla­sate ne­avan­tajos din punct de ve­dere geografic“, a mai spus Ştefan Fusea.

Iar lipsa investiţiilor i-a determinat pe tineri să încerce să îşi găsească un loc de muncă în afara ţării. Aproape 19.000 de locuitori ai Brăilei au plecat în străinătate în ultimii ani, majoritatea pentru o perioadă mai lungă de un an, conform datelor de la recensământul din 2011 pe baza centralizării chestio­na­relor, însă fenomenul migraţiei este de trei ori mai mare, potrivit Insti­tu­tului Naţional de Statistică. Majori­tatea celor care au emigrat au vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi au optat pentru state precum Italia, Spania, Germania, Franţa sau Marea Britanie.

Cu aproape 60.000 de salariaţi la o popu­laţie sta­bilă de peste 320.000 de per­soa­ne, Brăila stă totuşi bi­ne la capitolul pon­­dere a popu­laţiei angajate, pen­tru că nivelul este aproape similar cu media înregistrată la nivel naţional – de circa 20% din totalul populaţiei cu statut de sa­lariat. Însă nu­mărul pensionarilor de­pă­şeşte nu­mărul salariaţilor şi în acest ju­deţ, lucru îngrijorător pen­tru întreaga eco­nomie.

Pe de altă parte, salariile din Brăila sunt cu o treime mai mici decât în restul ţării: la finele lunii de­cem­brie salariul mediu net în Brăila a fost de 1.438 de lei. O po­sibilă explicaţie ar putea fi faptul că mulţi dintre marii angajatori ai Brăilei activează în industria tex­tilă (Solo Textil, Braiconf, Blazer, Rojin Textile), sector recunoscut pentru faptul că oferă salarii mici angajaţilor.

„Lipsa unei infrastructuri cores­pun­ză­toare rutiere şi feroviare din zo­nă, nepu­nerea în valoare a poten­ţia­lului por­tuar – fluvial şi maritim- al ora­şu­lui Brăila, precum şi inexistenţa unui parc industrial în zonă sunt alte minusuri ale judeţului“, a mai spus Ştefan Fusea.

În ceea ce priveşte situaţia şome­rilor din judeţ, aproape 9.200 de locui­tori ai Brăilei erau în şomaj la finalul anului trecut, cu o rată a şomajului în­re­gistrată de 6,9 %, peste media na­ţio­nală de 5,6%, potrivit datelor Agenţiei Naţio­na­le pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Însă şansele ca aceştia să îşi găsească un nou loc de muncă sunt scăzute de vreme ce angajatorii au doar 70 de locuri de muncă vacante în judeţ, potrivit agenţei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă.

 

CV-UL POLITIC AL JUDEŢULUI BRĂILA

Preşedintele Consiliului Judeţean nu are CV-ul pe site

  • Gheorghe Bunea Stancu (PSD), 59 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila

Preşedintele CJ Brăila este totodată şi preşedintele filialei judeţene a PSD din Brăila, însă pe site-ul instituţiei pe care o conduce nu există un CV al acestuia.

Bunea Stancu a fost în atenţia publicului în ultimii ani ca urmare a unor anchete în care este implicat. El  a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate în 2012 de conflict de interese şi posibile infracţiuni asimilate corupţiei, după ce, din funcţia de preşedinte al CJ Brăila, a semnat mai multe contracte pe bani publici între instituţia publică şi clubul de fotbal Brăila şi cu Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea“, la care acţionare majoritare sunt firmele sale. Prejudiciul creat statului ar fi de circa 1,8 milioane de euro.

Un alt dosar în care Bunea Stancu a fost implicat a fost cel în care el şi omul de afaceri Ioan Niculae (proprietar al Interagro) au fost trimişi în judecată pentru corupţie pornind de la campania electorală din 2009, când Mircea Geoană a candidat la preşedinţie. Procurorii au spus că Bunea Stancu i-ar fi cerut

un milion de euro omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a susţine campania electorală a lui Geoană. Însă cei doi au fost achitaţi toamna trecută de către Judecătoria sectorului 1.

  • Vasilica Vîlcu, ( PC), 42 de ani, prefectul Brăilei

Numită în luna martie a acestui an în funcţia de prefect din partea Partidului Conservator, Vasilica Vîlcu este, potrivit informaţiilor din presa locală, de profesie contabil. Anterior, potrivit aceleiaşi surse (ea încă neavând CV-ul publicat pe site-ul instituţiei pe care o conduce), Vîlcu a lucrat ca şef al departamentului de soluţionare contestaţii în cadrul Direcţiei judeţene Brăila a finanţelor publice până în iulie 2013, când s-a reorganizat ANAF-ul. De atunci şi până anul acesta, ea a lucrat în cadrul organizaţiei regionale a Fiscului de la Galaţi. Ea este expert contabil, parte a organizaţiei CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

Fostul prefect al Brăilei, Gheorghi Obreja, şi-a dat demisia după ce ministrul dezvoltării Liviu Dragnea şi premierul Victor Ponta şi-au exprimat nemulţumirile vizavi de operaţiunile de deszăpezire din luna ianuarie a acestui an, când în judeţ au fost izolate zeci de sate din cauza viscolului şi a zăpezii.

  • Aurel Gabriel Simionescu (PSD), 58 de ani, primarul municipiului Brăila

A fost ales primar al Brăilei în iunie 2008, după ce anterior fusese timp de patru ani senator PSD, secretar al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Pentru o perioadă de opt ani (1996 – 2004), Simionescu a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, iar din 2001până în 2004 a fost secretar general al Federaţiei Autorităţilor Locale din România. În CV-ul său, la rubrica experienţă profesională, mai apare că în perioada 1995 -1996 a fost director general al Bursei Generale de Mărfuri Brăila, însă alte informaţii despre experienţa sa profesională până la vârsta de 40 de ani nu există.

Din 1997 încoace, primarul Brăilei este şi conferenţiar universitar la Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice Brăila, organizată în cadrul Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti. De profesie inginer TCM (tehnologia construcţiilor de maşini), Simionescu este absolvent al Facultăţii de  mecanică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi şi are studii postuniversitare la SNSPA. De asemenea, în 2001 a primit titlul de doctor în economie din partea Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române.

AFACERI DE LA ZERO