Consiliul de administraţie al BNR a decis să îngheţe dobânda-cheie la nivelul de 3,5% şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelurile de 12% la lei şi 18% la valută. Ciclul de reducere a dobânzii-cheie, iniţiat în iulie 2013, s-a încheiat în februarie.
În urma relaxării politicii monetare banii s-au ieftinit pe piaţa monetară, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preţ în majoritatea contractelor de credite de retail în lei, coborând spre 3%.
Cum explică BNR decizia de a menţine dobânda monetară la 3,5%
Cele mai recente date macroeconomice evidenţiază menţinerea inflaţiei la niveluri scăzute. Factorii conjuncturali şi evoluţia altor indicatori, printre care dinamica preţurilor producţiei industrale, sugerează menţinerea presiunilor inflaţioniste la niveluri moderate.
Continuarea procesului de dezinflaţie a validat ajustările operate anterior în conduita politicii monetare. Această conduită a vizat ancorarea eficace a anticipaţiilor inflaţioniste, fiind adecvată menţinerii pe termen mediu a stabilităţii preţurilor corespunzător, concomitent cu sprijinirea revigorării procesului de creditare.
Îmbunătăţirea activităţii economice continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor şi de evoluţia favorabilă a sectorului industrial, dar şi de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent şi rezervele internaţionale se menţin într-o zonă confortabilă în condiţiile rambursării unei părţi substanţiale a datoriei externe publice.
Se remarcă accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60 la sută (59,5 la sută) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Ratele dobânzilor pe piaţa monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi.
Potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se va situa la nivelul de 3,3 la sută la finele anilor 2014 şi 2015, concomitent cu o evoluţie a ratei medii anuale a inflaţiei în apropierea ţintei staţionare multianuale.
Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderenţă din mediul extern, şi anume: variabilitatea pe termen scurt şi mediu a apetitului pentru risc al investitorilor şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar.
CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, reiterând faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua într-un dozaj adecvat şi la momentul oportun, în funcţie de contextul economico-financiar.
BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare şi utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.
Ce spun analiştii despre decizia Băncii Naţionale
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen: Decizia a fost în linie cu aşteptările. Cred că impactul asupra economiei va fi pe de o parte unul neutru, la modul că decizia este precaută şi nu va genera mişcări majore de dobândă în piaţă. Pe de altă parte, şi foarte important, cred că a fost transmis un mesaj de consolidare şi încredere, dată fiind actuala conjunctură în care se discută despre riscuri de deflaţie şi geopolitice. Astfel, cred că decizia a fost una adecvată contextului actual. Evoluţia activităţii bancare din ultimul an, concretizată prin accentuarea încrederii în leu şi creşterea componentei în lei a creditului, şi prin creşterea economisirii, poate fi susţinută.
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank: Chiar dacă nu s-au luat noi măsuri, banca centrală va oferi probabil sprijin suplimentar activităţii economice, prin intervenţiile sale valutare împotriva monedei naţionale menţinând ratele de dobândă la valori reduse. Faptul că ratele rezervelor minime rămân nemodificate în pofida afirmaţiilor recente, inflaţiei record şi a unui curs relativ stabil sugerează că fereastra pentru asemenea mişcări s-a închis. Astfel, asemenea decizii par probabile abia într-un ciclu de majorare a ratei de politică monetară, ciclu ce credem că ar putea debuta în 2016.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank: Decizia băncii naţionale a fost consecventă cu aşteptările pieţei. Considerăm că decizia de a menţine dobânda de referinţă la 3,5% este justificată de dinamica inflaţiei, ce va accelera de la minimele actuale începând din luna aprilie. De asemenea, considerăm că revizuirea prognozei de inflaţie pentru 2014 la 3,3%, faţă de 3,5% în februarie, subliniază faptul că BNR nu intenţionează să crească rata de politică monetară în anul curent. Deşi probabilitatea unor reduceri ale rezervelor minime obligatorii crescuse pe fondul presiunilor de apreciere ale leului, considerăm că BNR nu a dorit să crească excesul de lichiditate din piaţa monetară. Cel mai probabil, banca centrală va folosi în continuare lichiditatea din piaţa interbancară ca pârghie pentru ajustarea condiţiilor monetare.
