ZF 24

Cum justifică responsabilii statului exceptarea unor companii şi regii de la rigorile legislaţiei achiziţiilor publice

Cum justifică responsabilii statului exceptarea unor companii şi regii de la rigorile legislaţiei achiziţiilor publice

Autor: Iulian Anghel, Liviu Dadacus

03.07.2013, 21:41 1085

Minunea cu transparenţa în cheltuirea banilor în regiile şi companiile de stat – 18 mld. lei (4 mld. euro) anual - nu a ţinut decât şase luni. Premierul Victor Ponta a susţinut marţi că nu ştie ca parlamentarii puterii să fi mo­­dificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77 din 27 noiembrie 2012 (de modificare a OUG 34/2006 pri­vind achiziţiile publice) în sensul excluderii mai multor regii şi companii deţinute de stat din rândul „auto­ri­tă­ţi­lor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze pro­ceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Iar parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pri­cina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii.

Indiferent de justificări şi argumente, un lucru este fără echivoc: un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă.

Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro. Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Cum nici responsabilii guvernamentali nu spun/nu ştiu ce regii şi companii sunt „exceptate“ este greu de apreciat câte sute de miliarde sau miliarde de lei sau euro sunt „scoşi“ din piaţa achiziţiilor publice, de bine de rău ceva mai trans­pa­rentă decât achiziţiile fă­cute doar în baza unor „reguli interne“.

Presiunile făcute de şefii companiilor de stat (Tarom de exem­plu) şi ai re­giilor auto­nome în sen­sul exclu­derii lor din lista en­tităţilor obli­ga­te să organi­zeze pro­­ceduri de achi­ziţie pu­blică şi-a spus cu­vântul, iar auto­rităţile se justifică acum spu­nând că s-ar fi produs o „re­pa­raţie“.

Dar or­do­nan­ţa prin care toate re­giile şi com­­­pa­niile sta­­tului (nu doar une­­le) erau obli­gate să or­gani­zeze pro­ce­duri de achi­ziţie pu­blică era justi­ficată în noiem­brie tre­cut, în chiar pream­bulul ac­tului nor­ma­tiv, în felul ur­mător: „Având în vedere necesitatea adoptării unor mă­suri urgente pentru perfecţionarea şi fle­xi­bi­li­za­rea siste­mu­lui achiziţiilor publice, (…) ţinând cont de an­ga­ja­men­tele asumate de Guvern prin Scrisoarea de in­ten­ţie şi memorandumul tehnic de înţelegere cu Fondul Mo­ne­tar Internaţional din 8 iunie 2012, ce privesc creş­terea efi­cienţei şi transparenţei pro­ce­durilor de achiziţii pu­blice ca prioritate de vârf, şi având în vedere faptul că neres­pectarea obligaţiilor asumate atra­ge după sine difi­cul­tăţi în asigurarea şi utilizarea fondu­rilor aferente res­truc­turării şi reformării activită­ţilor de interes ge­neral, putând fi sistate plăţile pentru progra­mele opera­ţio­nale. (…) Guvernul Ro­mâ­niei adoptă pre­zen­ta ordo­nan­ţă de urgenţă.“ Iar, între altele, invocând moti­vele de mai sus, ordonanţa obliga toate regiile şi com­paniile de stat să facă achiziţii potrivit normelor de achiziţie publică.

Ce s-a schimbat între timp? Nu mai sunt valabile „ur­genţele“ care au condus la aprobarea ordonanţei 77 pentru că, de pildă, acordul cu FMI a fost încheiat cu bine? Nu mai există pericolul sistării plăţilor pentru programele operaţionale?

Vicepreşedintele Comisiei de industrii a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Eduard Martin a susţinut că s-a considerat oportun ca anumite regii autonome şi com­panii naţionale să nu mai fie obligate să atribuie con­trac­te prin licitaţii, întrucât activitatea lor poate fi blocată. „Una este când o primărie, un minister, o regie de dru­muri trebuie să facă investiţii şi scoate la licitaţie in­ves­tiţia respectivă, construirea investiţiei respective, şi una este când o fabrică de armanent trebuie să producă rapid armanent pentru nu-ştiu-ce contract. Vă daţi seama că sunt foarte puţini ofertanţi care ar putea să dea o asemenea fişă tehnică pentru componentele necesare pentru armament. Noi judecăm oportunitatea şi eu per­so­nal am considerat că este oportun să fie aşa“, a spus Martin.

Şefului ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) Lucian Vlădescu îi este greu să indice care sunt toate acele companii şi regii care sunt exceptate de la regulile sistemului de achiziţii publice, dar afirmă că ordonannţa 34/2006 include criterii clare în acest sens, iar exceptate vor fi acele societăţi care lucrează pe o piaţă con­cu­renţială şi nu servesc interesului general. Exemplul său: companiile din portofoliul Autorităţii pentru Ad­mi­nis­trarea Activelor Statului (AAAS), Plafar sau Romaero.

Liderul deputaţilor PNL Andrei Gerea spune şi el: „Ideea este clară. Practic s-a revenit la situaţia ante­rioa­ră, când noi, undeva la începutul anului, s-a băgat obliga­ti­vitatea ca toată lumea să intre pe SEAP (sistemul elec­tro­nic de achiziţii publice – n.red.) şi companii gen TAROM, de exemplu, brusc s-au blocat din cauză că ele nu activau până atunci pe SEAP şi sunt într-un mediu con­curenţial în care totul trebuie mişcat rapid şi nu au cum să facă faţă la procedura asta de achiziţie publică“.

Şi, mai spune el, totul a fost o greşeală care acum a fost remediată.

Opoziţia acuză, dimpotrivă, că avem de-a face cu o „făcătură“.

Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader a susţinut: „Este clar că un asemenea amen­dament nu putem să-l agreăm şi vă dau şi motivaţia. A fost o discuţie şi este o problemă referitor la managementul privat pentru companii, dar o com­panie care are structură de monopol, cum sunt marea majoritate a companiilor, Transgaz, Romgaz, Tarom, CFR, care vreţi, nu lucrează în regim concu­renţial, lucrează în regim de monopol. Şi atunci toată susţinerea asta e o aberaţie“.

Dar exemplul său nu este tocmai fericit pentru că, cu ex­cepţia Tarom, toate celelalte companii evocate de el organizau proceduri de achiziţie publică şi înainte de apariţia ordonanţei 77 care a modificat ordonanţa 34.

Toader mai susţine că, prin această exceptare de la obli­gativitatea de a face licitaţii se deschide poarta aranja­men­telor.

„Din contră, deschizi o poartă a aranjamentelor pe sub masă, categoric. Deci, este nu o mare eroare, este un mare aranjament“, şi o dedicaţie pentru clientela politică a puterii, spune Toader.

Fosta preşedintă a ANRMAP Cristina Trăilă, acum secretar executiv al PDL, susţine, într-un comunicat, că partidul ei va sesiza Comisia Europeană nu doar cu privire la cazul de mai sus, ci şi la alte modificări produse de guvern, în ultima vreme, la legislaţia achiziţiilor.

„Vom sesiza Comisia Europeană cu privire la modificările din ultimele şase luni legate de legislaţia privind achiziţiile publice, care încalcă directivele europene. Vom sesiza inclusiv faptul că rolul ANRMAP prin actul legislativ recent adoptat de Parlament este desfiinţat“.

Trăilă mai acuză şi faptul că pragul pentru organizarea licitaţiilor a fost majorat substanţial: „Fiecare instituţie publică va cheltui bani publici după bunul plac“, iar ANRMAP „este dezgolită de atribuţii, nu mai poate face control ulterior contractului de achiziţie publică“.

„Din 1 iulie 2013 s-a dat drumul al furt calificat din banii publici: pragul achiziţiilor directe pentru bunuri şi servicii a crescut la 30 de mii de euro, iar cel pentru lucrări la 100 de mii de euro, suficient pentru ca orice primărie mică să atribuie reparaţii de drumuri fără licitaţie. În plus, regiile autonome şi companiile naţionale au liber să facă ce vor, cum vor şi când nu vor cu atribuirea contractelor de achiziţie publică, iar noi, opinia publică, nici măcar nu mai avem posibilitatea de a vedea acest lucru, pentru că nu va mai fi folosit sistemul electronic al achiziţiilor publice“. Însă Trăilă uită să amintească faptul că şi Guvernul Boc din care a făcut parte a încercat să ridice pragul la achiziţii şi a renunţat doar la presiunea publică.

Până la lămurirea completă a situaţiei nu rămân decât asigurările date că, în continuare, unele companii de stat vor continua să se supună legislaţiei achiziţiilor publice.

„Până la 31 decembrie 2012 exista situaţia companiilor naţionale şi a regiilor autonome ca RADET, CFR, RAAPPS, CNADNR etc, care făceau şi vor face în continuare achiziţii publice. În altă situaţie sunt alte societăţi şi regii autonome care, deşi erau deţinute integral sau majoritar de stat activau într-un mediu competitiv şi nu deserveau un interes public. E cazul TAROM, Antibiotice SA, ROMAVIA şi sunt şi altele Băile Olăneşti, hotelurile cu tratamente balneare. Acestea vor fi exceptate. Practic, nu s-a schimbat nimic din situaţia care era la 31 decembrie. S-a reparat acel articol“, a susţinut vicepreşedintele ANRMAP Mircea Fechet pentru gândul.info.

Premierul Ponta a susţinut marţi că nu ştie de modificările aduse în Parlament ordonanţe 77, adăugând că actul normativ pe care l-a transmis Parlamentului (OUG 77) a fost negociată cu Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că a fost negociată şi introducerea în rândul autorităţilor contractante a tuturor regiilor şi a companiilor statului. Şi nu este clar deloc dacă excluderea acestora va fi acceptată de Bruxelles.

Un studiu al IPP pe datele din 2009 şi 2010, publicat anul trecut, arăta că, după valoarea contractelor atribuite, Compania Naţională de Autostrăzi a realizat, în cei doi ani analizaţi, achiziţii prin SEAP de 1,3 mld. euro, CFR Călători de 860 mil. euro, Romgaz de 390 mil. euro, Electrica de 320 mil. euro, Transgaz de 270 mil. euro şi Metrorex de 169 mil. euro.

 

De unde a plecat nebunia şi unde s-a ajuns

  • Iniţiativa excluderii regiilor şi a companiilor naţionale din lista “autorităţilor contractante” (obligate să organizeze proceduri de achiziţie publică) aparţine Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), deşi premierul Ponta a susţinut că nu ştie ce au votat parlamentarii. Mircea Fechet, vicepreşedinte ANRMAP a explicat pentru gândul.info de ce a cerut modificarea ordonanţei: „S-a reparat acel articol pentru că aveam un feed-back negativ. Ni s-au plâns managerii că îi băga în faliment mai repede decât orice altceva“.

  • Doar că aceste regii şi companii fuseseră incluse în rândul autorităţilor contractante chiar de Guvernul Ponta (Ponta 1) - în 27 noiembrie 2012, prin ordonanţa de urgenţă 77/2012 care modifica ordonanţa 34/2006 privind achiziţiile publice. Guvernul a invocat nevoia unei mai mari transparenţe în cheltuielile publice şi „angajamentele asumate prin Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere cu Fondul Monetar Internaţional din 8 iunie 2012, ce privesc creşterea eficienţei şi transparenţei procedurilor de achiziţii publice ca prioritate de vârf“. Ordonanţa 77 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013.

  • Noul articol introdus în lege prin ordonanţa 77/2012 suna aşa: “La articolul 8, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins: (Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă - n. red.) orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a) („Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă” – n. red.), sau de către un alt organism de drept public“. Până la această modificare doar o parte dintre companii şi regii erau obligate să desfăşoare acţiuni de achiziţii publice, anume cele cuprinse la acelaşi art. 8 din OUG 34/2006.

  • Articolul 8 din OU 34/2006 stabileşte că este autoritate contractantă oricare organism înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante sau unui alt organism de drept public, are în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor numiţi de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1 (apă energie, transport, poştă), atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.

  • În aprilie 2013 Guvernul a modificat ordonanţa 77 şi a exclus din rândul autorităţilor contractante compania Tarom – motivând că noile proceduri întârziaseră achiziţionarea asigurărilor obligatorii pentru operarea aeronavelor.

  • În iunie, parlamentarii PSD, PNL şi cei ai minorităţilor naţionale au eliminat ceea ce introdusese în lege Guvernul Ponta 1 în noiembrie trecut şi s-a revenit la situaţia anterioară în care doar o parte dintre companiile şi regiile statului desfăşoară proceduri de achiziţie publică.

  • Ordonanţa modificată a intrat în vigoare la 1 iulie, legea de aprobare fiind deja promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

AFACERI DE LA ZERO