• Leu / EUR4.7274
  • Leu / GBP5.1830
  • Leu / USD4.2656
ZF 24

Cum poate Occidentul să-i determine pe ruşi altfel decât prin forţa armelor să se retragă din conflictul cu Ucraina

Cum poate Occidentul să-i determine pe ruşi altfel decât prin forţa armelor să se retragă din conflictul cu Ucraina

Autor: Ioana Tudor, Bogdan Cojocaru

2 mar 2014 4517

Cu parlamentul rus autorizând intervenţia militară în Ucraina şi trupe ruseşti înconjurând baze militare ucrainene din Crimeea după ce indivizi înarmaţi despre care se spune că sunt soldaţi antrenaţi în Rusia au ocupat aeroporturile crimeene, Kievul a anunţat mobilizarea generală a armatei, a chemat la datorie rezerviştii, şi-a închis spaţiul aerian pentru aeronavele militare şi a cerut ajutorul NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin face aceasta pentru a demonstra că Rusia este forţa care domină regiunea şi că nimeni de acolo nu poate trece peste voinţa Kremlinului, ştiind, poate şi din invazia Georgiei, că opţiunile de răspuns ale occidentului sunt limitate. Cât de departe este dispusă să meargă Rusia şi cum pot riposta SUA şi susţinătorii noului regim de la Kiev?

Oficial rus: Rusia nu vrea război cu Ucraina

Pentru că Ucraina nu are statut de membru al NATO, SUA şi Europa nu sunt obligate să intervină în apărarea acesteia. O acţiune internaţională mai amplă prin intermediul ONU pare imposibilă ţinând cont de dreptul de veto pe care îl are Rusia în calitate de membru al Consiliului de Securitate.

Însă Rusia este vulnerabilă. Ea se numără printre primii exportatori de petrol – locul doi la nivel mondial în 2012 – şi printre cei mai mari exportatori, iar veniturile din petrol şi din gaze naturale asigură 50% din bugetul federal. Scăderea preţului petrolului ar avea un impact semnificativ asupra forţei financiare a Moscovei. Petrolul s-ar putea ieftini dacă producţia mondială creşte. SUA poate avea un cuvânt de spus livrând mai mult, printre altele insistând pe petrolul de şist într-o industrie pe care americanii au dezvoltat-o foarte mult. În 2012 SUA ocupau locul doi la producţia de ţiţei. Petrol rusesc mai ieftin ar fi o veste bună mai ales pentru Germania, Olanda, China şi Polonia, ţările în care Rusia exportă cel mai mult.

O altă slăbiciune a Rusiei, evidenţiată de chiar secretarul de stat al SUA John Kerry, este moneda, rubla, care luna trecută s-a apropiat de minimul ultimilor cinci ani faţă de dolari în contextul crizei valutare de pe pieţele emergente stârnite de banca centrală a SUA.

Putin „s-ar putea trezi cu activele afacerilor ruseşti îngheţate, afacerile americane s-ar putea retrage, iar rubla şi-ar putea continua căderea“.

Kerry a menţionat interdicţii de vize, izolare comercială şi schimbări de investiţii ca măsuri posibile, adăugând: „Investitorii ame­ricani ar putea chiar să se gândească de două ori dacă vor să facă afaceri cu o ţară care se comportă într-o asemenea manieră“.

Premierul Ucrainei: Rusia a declarat "război". Trupele ruse au înconjurat bazele militare ucrainene. Ucraina închide spaţiul aerian

De asemenea, dacă Moscova continuă acţiunile de agresiune din Ucraina, se poate trezi izolată pe plan internaţional. John Kerry nu a exclus posibilitatea eliminării Rusiei din G8, grupul principalelor puteri suverane ale lumii.

„Putin nu va avea un G8 ca la Soci, s-ar putea să nici nu mai rămână în G8“, a spus oficialul american.
 

John Kerry, secretarul de stat al SUA: Putin s-ar putea trezi cu activele afacerilor ruseşti îngheţate, afacerile americane s-ar putea retrage, iar rubla şi-ar putea continua căderea. AFP/Mediafax Foto

 

Jocul ruşilor şi jocul ucrainenilor

Rusia îşi justifică acţiunile prin condam­narea radicalilor din guvernul „ilegal“ din Kiev şi protejarea intereselor Rusiei şi cetăţenilor ruşi. Moscova a oferit paşapoarte ruseşti cetăţenilor ucraineni de etnie rusă, în condiţiile în care legea ucraineană interzice cetăţenia dublă.

Ucraina se pregăteşte de război şi vrea sprijinul străinilor ca „posibilitate pentru prote­jarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, a ucrainenilor şi a facilităţilor nucleare de pe teritoriul Ucrainei“. Ucraina are patru centrale nucleare active, Rivne, Hmelniţki, Ucraina Sud şi Zaporoje, cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Dincolo de etalarea forţelor şi de războiul cuvintelor, riscul unui conflict armat ruso-ucrainean este redus.

Militarii ruşi nu au apărut de nicăieri, dar nici nu au forţat graniţele Ucrainei. Armata rusă are o poartă de intrare larg deschisă la Sevastopol, oraş-gazdă al Flotei Ruse de la Marea Neagră încă din 1783. Rusia are dreptul să folosească această bază cel puţin până în 2042, potrivit unui acord semnat de preşe­dintele fugar Viktor Ianukovici.

Flota Mării Negre include nave de suprafaţă, submarine, corvete antisubmarin, nave militare şi purtă­toare de rachete. De asemenea, în Ucraina Rusia avea înainte de tensiunile cu Ucraina 26.000 de militari, la Sevastopol şi Feodosia.

În aceste condiţii, prezenţa militară ucraineană în republica autonomă este slabă, reprezentată prin doar o brigadă de 3.500 de militari echipaţi cu mijloace de artilerie şi  arme uşoare, fără sprijinul tacurilor moderne ale ţării, prin urmare necorespunzător pentru un eventual conflict armat, afirmă Igor Sutyagin, expert militar rus la Royal United Services Institute din Londra, citat de The New York Times. Experţii atrag atenţia că în urma reformelor militare recente din Ucraina, este foarte probabil ca soldaţii ucraineni din Crimeea să fie localnici, prin urmare proruşi, deoarece noile reforme militare permit soldaţilor angajaţi prin contract să servească în unităţile din apropierea reşedinţei.

Totodată, în Crimeea forţele militare ucrainene au doar un escadron aerian format din avioane de luptă SU-27 la baza aeriană de lângă Belbek. Potrivit unui oficial al NATO, flota navală a Ucrainei, care iniţial a făcut parte din Flota Mării Negre, a fost încercuită de navele de război ruseşti.
 

Acţiunile militare ordonate de preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina au atras reacţii puternice în rândul liderilor marilor puteri ale lumii, iar în mai multe ţări de pe glob oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi demonstra solidaritatea faţă de ucraineni. AFP/Mediafax Foto

 

Cât de departe va merge Rusia?

Manevrele militarilor ruşi din Crimeea au fost facilitate de faptul că armata ucraineană nu a răspuns provocărilor care ar fi putut servi ca pretext pentru o intervenţie mai amplă.

Sutyagin crede că forţele ruseşti se vor rezuma doar la acţiuni în Crimeea, doarece chiar şi la o desfăşurare în estul prorus vor primi riposta armatei ucrainene, ajutată de partizani şi miliţiile localnicilor.

Matthew Clements, editor la Jane’s Intelligence Review, o publicaţie specializată pe informaţii militare, apreciază că deşi este subfinanţată, armata ucraineană este „mult mai capabilă decât armata georgiană“ şi „ar fi un luptător de apreciat într-un război terestru major“. În plus, orice conflict major cu Ucraina ar „expune multe slăbiciuni importante ale armatei ruseşti“.

Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina şi în prezent analist la Brookings Institution, consideră că dacă forţele ruseşti vor încerca să pătrundă în estul Ucrainei se vor lovi de rezistenţa unora din unităţile ucrainene şi vor întâmpina valuri de oameni veniţi din regiunile de vest cu gândul să profite de „şansa de a fi ca bunicii lor şi de a lupta cu comuniştii“.


Rusia are expunere de 28 miliarde dolari pe Ucraina

Rusia are expunere de 28 miliarde de dolari pe Ucraina, conform Financial Times. Două dintre cele mai mari bănci ruseşti, VTB şi Sberbank, au în total active de 7 miliarde dolari în Ucraina, iar acţiunile lor au scăzut cu circa 20% de la începutul crizei ucrainene.

Sberbank a suspendat creditele pentru clienţi noi după ce a înregistrat retrageri masive de la ATM-uri. Ambele bănci sunt controlate de statul rus. Raiffeisen Bank, banca austriacă prezentă şi în România, tocmai a scos la vânzare filiala din Ucraina, Bank Aval, aflată pe locul patru în topul băncilor după active în această ţară, cu active de 4,5 miliarde de euro, 818 sucursale şi 3,1 milioane de clienţi.

 

Filmul crizei militare şi politice din Crimeea

27 februarie:

  • La Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, parlamentarii votează organizarea unui referendum pe tema statutului regiunii şi destituie guvernul local. Data referendumului este stabilită pentru 25 mai, ceea ce ar fi coincis cu alegerile din Ucraina, apoi pentru 30 martie. Votarea s-a făcut în clădirea parlamentului, aflată sub controlul unui comando prorus.

28 februarie:

  • Persoane înarmate preiau controlul aeroporturilor din Belbek, din apropierea Sevastopolului – oraş-port care găzduieşte flota rusească de la Marea Neagră –, şi din Simferopol. Oficiali ucraineni afirmă că 2.000 de militari ruşi au fost transportaţi pe calea aerului pe aeroportul militar Gvardeiskoie, în apropiere de Simferopol. Kievul acuză Moscova „de invazie armată şi de ocupaţie”;

  • Viktor Ianukovici afirmă în Rusia că este „preşedintele legitim al Ucrainei“;

  • Preşedintele american Barack Obama avertizează Moscova în legătură cu o eventuală „intervenţie armată“.

1 martie:

  • Rusia a sporit la 6.000 de militari contingentul său din Crimeea şi a mobilizat 30 de blindate suplimentare, potrivit ministrului ucrainean al apărării. Zeci de bărbaţi înarmaţi patrulează în centrul Simferopolului şi s-au mobilizat în zona parlamentului;

  • Aproximativ o sută de persoane sunt rănite la Harkov, în estul ucrainean rusofon, în urma unor demonstraţii paralele ale proruşilor şi ale naţionaliştilor ucraineni;

  • Noul premier al Crimeei îi cere ajutor preşedintelui rus Vladimir Putin;

  • Camera superioară a parlamentului Rusiei aprobă rapid şi în unanimitate solicitarea lui Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina justificată prin apărarea intereselor Rusiei şi cetăţenilor ţării;

  • Preşedintele interimar al Ucrainei Oleksandr Turcinov anunţă că armata ucraineană este „plasată în stare de alertă“ pentru că „am dat ordin de a consolida apărarea centralelor nucleare, aeroporturilor şi punctelor strategice“;

  • Premierul Iaţeniuk afirmă că nu crede într-o intervenţie rusă deoarece aceasta ar însemna „război şi încheierea relaţiilor între cele două ţări“;

  • Ţările din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are statutul de membru permanent, se întrunesc într-o reuniune de urgenţă;

  • Mai mulţi jurnalişti au fost martorii trecerii unui convoi cu 12 camioane militare care transportau trupe, un transportor blindat înarmat cu mitralieră şi ambulanţe trecând dinspre Sevastopol spre Simferopol;

  • Sute de persoane înarmate, presupuse a fi militari ruşi, ajutate de un tanc rusesc au înconjurat trei baze din Crimeea şi cer forţelor ucrainene să se predea şi să depună armele, spune un oficial ucrainean. Soldaţii ruşi au blocat accesul la aceste baze;

  • Secretarul consiliului de apărare al Ucrainei anunţă mobilizarea generală a armatei şi că toţi militarii rezervişti sunt chemaţi la datorie;

  • Membrii NATO ţin la cererea Poloniei o întâlnire de urgenţă şi cer Moscovei să înceteze activităţile militare în Ucraina, avertizând că operaţiunile ruse reprezintă „o ameninţare pentru pacea şi securitatea Europei“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.2014

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7274
Diferență: 0,0021
Ieri: 4.7216
Azi: 4.2656
Diferență: 1,1189
Ieri: 4.2238
Azi: 5.1830
Diferență: 1,4663
Ieri: 5.1033
Azi: 4.3506
Diferență: 0,2997
Ieri: 4.3355