Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei.
Un român cheltuie lunar pe mâncare şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar. Datele arată că românii alocă cea mai mare pondere din venitul lunar pe mâncare - puţin peste un sfert -, de două ori mai mult decât un ceh şi de trei ori mai mult decât un neamţ. Astfel, deşi preţurile alimentelor sunt aliniate celor din alte state europene, salariile sunt cele care au rămas în urmă.
„România are salarii mici şi TVA la alimente mare. Pentru a se echilibra situaţia ar trebui în primul rând redus TVA-ul la toate alimentele după modelul de la pâine. Pentru ca salariile să crească semnificativ sunt necesare investiţii masive la nivelul din anii de boom, respectiv 2006-2008“, spune Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash&Carry.
Preţurile au crescut mai mult decât salariile
În contextul în care un român dă circa un sfert din venitul lunar pe mâncare, alte 24% pe utilităţi şi chirie îi mai rămân foarte puţini bani pentru alte cheltuieli, precum educaţie (1% din venit) sau sănătate (3%).
În ultimii opt ani, preţul la apă, canal şi salubritate, spre exemplu, a crescut cu peste 160%, în timp ce energia termică şi-a dublat preţul, iar energia electrică şi-a majorat preţul cu peste 50%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
Mai mult, nu doar preţul utilităţilor sau al combustibililor (benzina şi motorina s-au scumpit în criză cu circa 50%) a crescut, ci şi al alimentelor. Astfel, în ultimii cinci ani, marcaţi de criză, perioadă în care consumul a scăzut cu peste 15%, preţul principalelor zece alimente din coşul de consum a crescut cu 24%, cele mai mari creşteri fiind la paste făinoase (peste 50%), carne de pui (48%) şi zahăr (39%). Zahărul, laptele şi carnea de pui, principalele alimente care alcătuiesc coşul de consum, s-au scumpit în cei cinci ani de criză cu peste 30%, arată indicele alimentar al ZF, calculat pe baza preţurilor din hipermarketurile din Capitală.
ZF a urmărit preţurile a zece produse de bază în ultimii cinci ani şi a analizat evoluţia lor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2013.
