• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
ZF 24

Cum văd liderii locali ai Big 4 mersul economiei şi piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014

Cum văd liderii locali ai Big 4 mersul economiei şi piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014

Bogdan Ion: Ne aşteptăm ca piaţa de fuziuni şi achiziţii să îşi reia tendinţa de creştere

Autor: Claudia Medrega

27.01.2014, 19:17 877

Anul 2014 ar putea să aducă o revigorare a pieţei de fuziuni şi achiziţii, chiar dacă nu una spectaculoasă, fiind de urmărit în special sectorul bancar unde am putea să vedem consolidări prin vânzarea - cumpărarea unor bănci de talie mică sau mijlocie, precum şi creşterea numărului de tranzacţii care implică portofolii de credite, în principal neperformante. În acest an ar urma să crească numărul de tranzacţii M&A realizate de fonduri de investiţii cu capital privat. Listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului ar fi o altă oportunitate de afaceri în 2014, au declarat pentru ZF şefii celor mai mari companii de audit şi consultanţă PwC, EY (Ernst&Young), KPMG şi Deloitte, care formează aşa-numitul Big 4, polul liderilor din industria serviciilor profesionale.

România ar putea să înregistreze în acest an o creştere economică moderată, în jur de 2%, susţinută în continuare de exporturi, fiind posibilă şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Iar cele mai mari riscuri pentru economie sunt tensiunile politice - inevitabile în anul electoral 2014, lipsa de coerenţă legislativă, inclusiv instabilitatea legislaţiei fiscale, birocraţia excesivă, lipsa de transparenţă, eficienţă şi responsabilitate la nivelul administraţiei publice, la care se adaugă competitivitatea scăzută a economiei, consideră şefii locali ai companiilor din Big 4. Claudia Medrega

Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova

Pentru 2014 ne aşteptăm ca piaţa de fuziuni şi achi­zi­ţii să îşi reia tendinţa de creştere. Este necesară sus­ţi­ne­rea pieţei de capital locale ca sursă importantă de finan­ţare a economiei. Astfel, continuarea progra­mu­lui de privatizări demarat cu succes în 2013, precum şi eli­mi­narea barierelor care încă împiedică sau îngre­u­nează ac­cesul investitorilor străini ar trebui să rămâ­nă acţiuni prio­ritare. Piaţa de audit şi consultanţă din România are do­uă zone de evoluţie în momentul de faţă: una canti­tativă - de creştere uşoară atât pe servi­ci­ile cunoscute de audit şi consultanţă şi una calitativă - de reaşezare pe bază de calitate a serviciilor oferite cli­en­ţilor, iar aici nu îşi spune cuvântul numai expertiza con­sul­tanţilor. Este vorba de trecerea cererii de ser­vicii profesionale de la o abordare tranzacţională la una relaţională în care valoarea adăugată de consul­tanţi este văzută ca un element esenţial, strategic de că­tre clienţii noştri.

Cei mai mari clienţi ai EY România: Bitdefender, CEZ, Delphi Corpo­ration, Enel, Erste/BCR, GDF Suez, OMV Petrom, Raiffeisen, Renault, Teraplast, Scan­dia, Rompetrol, ING Group, Heidelberg Group.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii

  • În anul 2013, piaţa de fuziuni şi achiziţii nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, rămânând, în cel mai bun caz, la acelaşi nivel cu 2012. Lipsa de predicti­bili­tate a cadrului fiscal şi de reglementare, precum şi difi­cul­tatea atragerii de finanţare bancară, au influ­en­ţat evoluţia pieţei în 2013. S-au remarcat în 2013 un nu­măr de tranzacţii importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei rege­nerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea me­diu­lui de reglementare.

  • Ne aşteptăm ca piaţa fuziunilor şi achiziţiilor să îşi reia tendinţa de creştere în 2014, în principal pe fon­dul îmbunătăţirii condiţiilor de creditare şi al aşteptatei re­câş­tigări a statutului de ţară cu rating investment grade.

Economie. Principalele vulnerabilităţi

  • Imaginea externă a României privind potenţialul de creştere economică în 2014 şi anii următori este în continuare una favorabilă.

  • Scăderea nivelului investiţiilor totale în econo­mie, instabilitatea mediului fiscal şi de reglementare în ge­ne­ral - care poate determina retragerea unor in­vestitori stră­ini din România şi competitivitatea scăzută a econo­miei sunt cele mai mari vulnerabilităţi pentru economie.

  • Este necesară susţinerea pieţei de capital locale ca sursă importantă de finanţare a economiei. Astfel, con­tinuarea programului de privatizări demarat cu suc­ces în 2013, precum şi eliminarea barierelor care încă îm­piedică sau îngreunează accesul investitorilor stră­ini ar trebui să rămână acţiuni prioritare. Tot­odată, se im­pu­ne reformarea ANAF şi întărirea ca­paci­tăţii insti­tu­ţio­nale a autorităţilor de reglementare. Sis­temul fiscal suferă de ani de zile de câteva boli grave care sunt de mult în stare cronică: nu­măr mare de taxe fiscale şi parafiscale, birocraţie exce­sivă, proceduri com­plicate, structuri institu­ţio­na­le ineficiente şi lista poa­te continua. Orice progres în a rezolva aceste aspec­te ar ajuta economia naţională, nelă­sând la o parte şi dis­cu­ţia separată şi foarte se­rioa­să cu privire la eva­ziu­nea fiscală. Un alt obiectiv pentru autorităţi ar tre­bui să fie pregătirea şi im­ple­men­tarea consecventă a unor pla­nuri naţionale de dez­voltare pe direcţii stra­te­gi­ce cum ar fi IT hub, auto­motive, energie şi infra­struc­tură, care să facili­te­ze investiţiile în aceste domenii.

  • Anul 2013 a fost mai bun decât 2012, în special da­torită rezultatelor din agricultură (element con­junc­tural). Din păcate, au lipsit progresele aşteptate în zona de reformă economică.

Puncte forte ale României

  • Exportul a funcţionat ca un motor important de creş­tere în ultimii ani şi tendinţa se păstrează şi în continuare.

  • Imaginea externă a României privind potenţialul de creştere şi privind investiţiile străine directe se păs­trea­ză la cote mari, conform studiului EY European Attractiveness 2013.

  • Absorbţia fondurilor europene rămâne o zonă de potenţial major pentru perioada 2014-2020.

 

Ahmed Hassan, country managing partner al Deloitte România

România ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de finan­ţa­re a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale - o co­lec­tare mai bună a taxelor - şi să îmbu­nă­tăţească etica în afa­ceri (redu­cerea corup­ţiei şi birocraţiei). Cu perspectivele de creş­tere economică pe termen lung încă intacte, România tre­bu­ie să se con­cen­treze pe îmbunătăţirea competi­ti­vităţii, in­ves­tiţii în pepiniera de talente şi eliminarea blocajelor structurale.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014

  • După un an mai degrabă dificil ar trebui să vedem o uşoară redresare în această activitate.

  • Având în vedere semnalele pozi­ti­ve primite din mediul re­gional şi glo­bal, România ar trebui să rămână „vizibilă“ în Europa Centrală şi de Est, dar numai dacă vom reuşi să creăm un mediu mai competitiv pentru investitori, ceea ce va con­duce la o dezvoltare suste­nabilă a pieţei de fuziuni şi achiziţii.

Strategia de business recomandată firmelor în acest an

  • Mediul de business rămâne vola­til, dar sentimentul cu privire la perspec­ti­vele de creştere se îmbunătăţeşte com­pa­ra­tiv cu anul precedent. În ciuda îm­bu­nătăţirii indicatorilor ma­cro, cei mai mulţi directori financiari ră­mân pre­cauţi. Nu trăim vremuri uşoa­re şi este clar că încrederea oa­me­nilor de afa­ceri necesită stimuli suplimentari. Cu toa­te aces­tea, putem previziona îmbu­nă­tăţiri în 2014.

  • Companiile vor avea o sarcină di­fi­ci­lă să găsească echi­li­brul corect între stra­tegiile de creştere şi investiţii pentru îm­bu­nătăţirea sistemelor, pregătirii per­so­nalu­lui şi pro­fi­ta­bi­li­tă­ţii pe termen scurt.

  • Companiile care au ajustat deja mo­delul operaţional în anii anteriori vor putea fi capabile să profite de îmbună­tă­ţi­rea încrederii mediului de afaceri în 2014. Pentru firmele din domenii cum ar fi producţie şi con­struc­ţii, dacă nu au fă­cut ajustări struc­tu­ra­le ale mo­delului ope­ra­ţional, atunci în­că un an de incer­ti­tu­dine va fi extrem de provocator.

Economia în 2014

  • Pentru a înregistra o creştere ro­bus­tă, economia are mare nevoie de o creş­tere semnificativă a investiţiilor stră­i­ne di­recte şi a gradului de absorbţie a fondu­rilor europene. Ascen­siunea uşoa­ră a investiţiilor străine directe va fi pri­mul sem­nal că România va avea o creş­tere economică mai suste­na­bilă şi de ace­ea autorităţile ar trebui să se concen­treze pe sti­mularea acestor investiţii.

  • În 2014 persistă încă factorii de risc politic, ceea ce ar putea ameninţa per­spec­tivele de creştere economică şi ar pu­tea duce la politici fiscale inefi­cien­te. Iar aceşti factori afec­tea­ză direct în­cre­de­rea mediului de afaceri. Rămâne în­tre­barea: care sunt şansele de a avea o re­dre­sare susţinută a economiei? Şi dacă se va întâmpla, cum va arăta aceasta?

  • Economia României este într-o sta­re bună atunci când ne uităm la rata scă­zută a şomajului şi rata relativ mică a in­fla­ţiei, dar redresarea economiei a fost oare­cum lipsită de vla­gă din cauza încre­derii reduse a mediului de afaceri, pre­dic­ti­bi­lităţii scăzute a politicii fiscale şi a investiţiilor slabe.

  • Creşterea economică actuală a Ro­mâniei se bazează pe as­censiunea ex­por­turilor - pe segmentul auto, agri­col şi alte do­menii conexe - atât către zona eu­ro, cât mai ales către ţările din afara UE.

  • Multe dintre cauzele crizei re­gio­nale din zona euro şi recesiunea nu sunt pe deplin soluţionate. Iar sistemul bancar are încă de rezolvat problema nivelului ridi­cat al creditelor neperformante şi difi­cul­tăţile legate de accesarea creditelor, în special pentru sectorul IMM-urilor.

Atragerea investitorilor străini. Acordul cu FMI

  • Investitorii străini solicită pe lângă me­diul economic stabil: politici fiscale sta­bile, reducerea sarcinii administrative şi revigorarea consumului intern. În cele din urmă este vorba de randamentul investiţiilor.

  • Instituţiile financiare internaţio­na­le precum FMI, UE şi Banca Mondială sunt importante pentru o economie emer­gentă cum este România, deoarece im­pli­carea lor aduce stabilitate şi în­cre­dere investitorilor. Pe de altă parte, astfel de instituţii au cerut întotdeauna condi­ţio­nalităţi dure care trebuie îndeplinite, iar uneori poate să fie dificil pentru Guvern să le pună în aplicare.

Ahmed Hassan: România ar trebui să îmbunătăţească condiţiile de finan­ţa­re a economiei reale, să facă progrese în reformele fiscale şi să îmbu­nă­tăţească etica în afa­ceri

 

Vasile Iuga, country managing partner, PwC România şi managing partner, PwC Europa de Sud-Est

România va rămâne atractivă pe termen me­diu şi lung pentru investitori, dar cheia suc­ce­sului pentru creşterea economică o repre­zintă continuarea reformelor structurale. Eu îmi păstrez optimismul. Întrebarea cheie este cum poate o ţară ca România să recupe­re­ze rămânerile în urmă faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană şi să devină o eco­no­mie competitivă într-o lume globalizată?

Economia în 2014

  • În ceea ce priveşte economia româ­neas­că, prognozele indică o creştere economică moderată - în jur de 2%, susţinută de creşterea în continuare a exporturilor şi, poate, un uşor reviriment al sectorului de construcţii şi o îmbu­nătăţire a absorbţiei de fonduri euro­pene. Este posibilă şi o performanţă de peste 2%, condiţionat de performanţa sectorului agricol.

  • Statul poate contribui semnificativ la dez­voltarea economică, în primul rând prin poli­tici publice şi legislative, lucrând în parteneriat cu sectorul privat, cu investitorii români şi străini. Câteva sugestii în acest sens:

- România ar trebui să revadă urgent în­tre­gul cadru legislativ în vederea simpli­fi­cării, modernizării şi clarificării acestuia.

- Având în vedere insuficienţa capitalului autoh­ton, fluxul tot mai scăzut de inves­ti­ţii străine, precum şi reducerea semni­fi­ca­tivă a creditării bancare este vital pen­tru România să identifice modalităţi ief­ti­ne de finanţare, cum ar fi fondurile UE.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014

  • S-a observat un uşor reviriment al pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2013. Mă aştept ca anul 2014 să aducă o revigorare pe acest segment, chiar dacă nu una spectaculoasă. Cred că de urmărit este îndeosebi sectorul bancar, acolo unde se aşteaptă câteva tranzacţii, inclusiv tran­zacţii de portofolii de credite neperfor­mante. De asemenea, listările la bursă ale companiilor din portofoliul statului reprezintă o altă oportunitate de afaceri în 2014 şi, aşa cum am văzut, există apetit pentru astfel de active în rândul investitorilor de la BVB.

Piaţa de audit şi consultanţă în 2014

  • Aş caracteriza anul 2013 drept unul al stabilizării. Piaţa a ajuns la un anumit echilibru şi tendinţa pe termen mai lung este de creştere, însă ritmul acesteia va fi unul lent.

  • Condiţiile de piaţă şi concurenţa menţin o presiune asupra costurilor, ceea ce necesită foarte multă eficienţă în utilizarea resurselor. Este clar că toată lumea din piaţă trebuie să muncească mai mult şi mult mai eficient decât înainte de criză pentru a obţine rezultate financiare satisfăcătoare.

Cele mai mari vulnerabilităţi pentru economia românească

  • România este într-o poziţie dezavan­ta­joasă în raport cu statele vecine comparabile în ceea ce priveşte competitivitatea. Economia funcţionează cu valoare adăugată scăzută şi consumuri energetice mari.

  • Economia românească a fost şi este încă depen­dentă de capitalurile străine. Insufi­cienţa capitalului autohton se face simţită mai ales în condiţiile actuale de acces dificil la creditare.

  • Birocraţia excesivă, slăbiciunea institu­ţiilor, ineficienţa şi risipa din sectorul public, precum şi lipsa de coerenţă legislativă repre­zintă de asemenea vulnerabilităţi majore.

  • Calitatea infrastructurii de transport este o mare şi persistentă problemă, ca şi nivelul prea scăzut de investiţii din educaţie, care va avea un impact negativ pe termen lung în pregătirea forţei de muncă.

  • Un alt dezavantaj îl reprezintă evoluţia de­mografică nefavorabilă cu tendinţa de îmbă­trânire a populaţiei şi fenomenul migra­ţiei talentelor.

Acţiuni şi sectoare prioritare la nivelul autorităţilor

  • Energia - România îşi poate consolida poziţia de centru energetic regional prin par­tici­parea la marile proiecte transnaţionale din domeniul energiei.

  • România are capacitatea de a deveni un hub logistic regional prin valorificarea poziţiei sale strategice, de ţară de graniţă a Uniunii Europene cu acces la bazinul Mării Negre.

  • Agricultura - Există suprafeţe conside­rabile care nu sunt exploatate, proprietatea este fragmentată, iar fermierii sunt deseori lip­siţi de capitalul necesar pentru investiţii. Sunt nece­sare proiecte de anvergură aşa cum este canalul de irigaţii Siret-Bărăgan, inclusiv prin con­strucţia acestuia în parteneriat public-pri­vat. De asemenea, statul trebuie să joace un rol în stimularea consolidării proprietăţii prin politica fiscală şi utilizarea fondurilor euro­pe­ne pentru a încuraja fermierii români să se aso­cieze şi să valorifice producţia agricolă pe plan local.

  • Industriile cu potenţial de export şi dezvoltarea de clustere tehnologice şi indus­triale (auto, IT, software).

Vasile Iuga: Eu îmi păstrez optimismul, România va rămâne atractivă pe termen mediu şi lung pentru investitori, dar cheia succesului pentru creşterea economică o reprezintă continuarea reformelor structurale. Întrebarea cheie este cum poate o ţară ca România să recupereze rămânerile în urmă faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană şi să devină o economie competitivă într-o lume globalizată?

 

Şerban Toader, senior partner KPMG România

În 2014 mediul de afaceri din România are res­ponsabilitatea de a continua să tragă după el întreaga societate, indi­fer­ent de fluctuaţiile politice şi de influ­en­ţele externe economice sau de altă na­tură. Nu există o reţetă generică de suc­ces care să fie aplicată de toate com­pa­niile. În multe sectoare, serviciile ofe­rite sunt sub aşteptările clienţilor, iar com­paniile ar trebui să remedieze aceas­tă vulnerabilitate şi să confere cli­en­tului un rol central în strategia de afaceri.

Cei mai mari clienţi ai KPMG România: Banca Na­ţională a României, Curtea de Con­turi a României, Banca Transilvania, Elec­trica S.A., Grupul Porsche Româ­nia, Voda­fone, SN Nuclear­electrica S.A.

Piata de fuziuni şi achiziţii în 2014

  • KPMG continuă să privească cu optimism evoluţia tran­zac­ţiilor M&A, în con­diţiile în care persistă lupta între ma­na­geri mai decişi şi investitori care încă sunt precauţi şi antici­pea­ză o creş­te­re a nu­mărului de tranzacţii M&A reali­za­te de fon­duri de investiţii cu capital privat - atât pe partea de achiziţii, cât şi pe cea de vânzări şi, din motive similare, o creştere a nu­mă­rului de Oferte Publice Iniţiale.

  • Anul trecut KPMG a fost im­pli­ca­tă în numerose tran­zac­ţii impor­tante, inclu­siv în tranzacţii derulate de fonduri de in­ves­tiţii, cum ar fi preluarea Deutek de către Axxess Capi­tal, sau pre­luarea Avangate de către Francisco Partners. Sunt, de ase­me­nea, în curs şi alte tran­zac­ţii care implică fonduri de in­ves­ti­ţii, ceea ce arată un interes constant din partea acestui tip de investitori.

  • Aşteptările noastre sunt însă mai mari pentru 2014 şi se în­dreaptă spre tran­zacţii care să presupună consolidări în sec­torul bancar prin vânzarea-cum­pă­ra­rea unor bănci de talie mi­că sau mijlo­cie, precum şi spre creşterea numărului de tran­zac­ţii care implică portofolii de credite, în special neperformante.

Strategia de business reco­man­dată firmelor în acest an

  • Acum este momentul să încura­jăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să dezvolte afaceri. Guver­nul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere.

  • Companiile ar trebui să evite abor­darea extremă de redu­cere pe ter­men scurt a costurilor şi să îşi dezvolte în schimb o stra­tegie pe termen lung pen­tru câş­ti­garea încrederii clien­ţi­lor, care va ge­nera creşterea cotei de piaţă. Redu­cerea in­ves­ti­ţi­ilor în tehnologie/ mo­der­nizare, mar­keting & publicitate, cer­ce­­tare & dez­voltare şi în resurse uma­ne (manage­men­tul talen­te­lor) poa­te fi deseori perce­pu­tă ca o măsură facilă atunci când re­du­ce­rea costurilor devine o prioritate. Acele companii care şi-au men­ţinut in­ves­tiţiile în IT, inovare, consolidarea şi ex­tin­de­rea bran­dului şi o forţă de muncă de elită, cu o pregătire pro­fe­sio­na­lă ver­sa­tilă, se află într-o mai bună poziţie com­pe­titivă pen­tru a beneficia de efectele po­zi­tive odată ce începe redre­sarea economică.

  • Afacerile solide nu sunt acelea care marchează profituri pe termen scurt. Afaceri solide sunt mai degrabă cele care au o structură de bază puter­ni­că - situaţii financiare sănătoase, un mo­del de afaceri flexibil, o structură ro­bus­tă a capitalului şi o bază stabilă de oameni talentaţi şi cu experienţă.

Acţiuni prioritare la nivelul autorităţilor

  • Mediul de afaceri din România are nevoie de stabilitate le­gislativă. Anul 2013 a adus o avalanşă de mo­di­fi­cări în dome­niul fiscalităţii, cele mai mul­te făcute fără consultare prealabilă sau cu un timp mult prea scurt alocat aces­tei proceduri pentru a permite o eva­luare corectă a consecinţelor noilor mă­suri fis­ca­le adoptate. Sistemul fiscal în general va trebui să se carac­te­rize­ze prin stabi­lita­te pentru ca societăţile să îşi poa­tă ca­na­liza eforturile spre creştere şi investiţii.

  • Iniţiativa anunţată încă de anul tre­cut de rescriere a Codului fiscal ar tre­bui finalizată în cursul anului 2014 pen­tru a veni în sprijinul mediului de afa­ceri, prin reunirea într-un singur do­cu­ment a legislaţiei fiscale, ce ar trebui să fie mult mai clară şi lipsită de inter­pre­tări ambigue.

  • Un risc important, care are legă­tu­ră cu modelul de business, este lipsa de transparenţă, eficienţă şi responsa­bi­li­tate la nivelul administraţiei publice. Prio­ritatea nr.1 la nivelul administraţiei publi­ce în 2014 trebuie să fie transparenţa.

Alternativele cu potenţial pentru piaţa de audit şi consultanţă şi pentru KPMG ( pieţe/companii)

  • Procesele de con­sultare publică, iniţiate de Minis­terul Fi­nan­ţelor în scopul îmbunătăţirii legislaţiei fiscale, repre­zen­tând mediul de afaceri în aceste dezbateri.

  • Proiecte precum asis­tenţa în pro­ce­se de listare (IPO). KPMG a oferit ser­vicii de audit şi/sau contabilitate în mai multe listări şi emisiuni de obli­ga­ţiuni pe plan local şi internaţional.

Şerban Toader: În multe sectoare, serviciile ofe­rite sunt sub aşteptările clienţilor, iar com­paniile ar trebui să remedieze aceas­tă vulnerabilitate şi să confere cli­en­tului un rol central în strategia de afaceri

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.01.2014

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246