ZF 24

Dacă contribuabilii nu vor fi stimulaţi fiscal să-şi plătească impozitele sau să folosească pentru plăţi cardul, şansele de reducere a evaziunii fiscale şi a banilor negri sunt zero

Ministrul finanţelor Ioana Petrescu îşi propune să schimbe percepţia pe care o au contribuabilii faţă de Fisc

Ministrul finanţelor Ioana Petrescu îşi propune să schimbe percepţia pe care o au contribuabilii faţă de Fisc

Autor: Raluca Ghinea

12.05.2014, 00:06 544
Cu toate că evaziunea fiscală depăşeşte 20 de miliarde de euro în România, Fiscul rămâne încremenit în proiect şi indiferent de ce guvern este la putere, lucrurile nu se schimbă. Guvernul se plânge că nu are bani la buget, pentru că evaziunea fiscală este mare, dar nici nu oferă stimulente pentru a „albi“ economia.

Până în prezent, singura măsură în acest sens luată de guvernul Ponta a fost de reducere a plăţilor în numerar şi plafonare a sumelor în cash.

În cadrul conferinţei  „Cum albim economia şi creştem încasările la buget?“, organizată de Ziarul Financiar,  Cosmin Vladimirescu, country manager la Mastercard, a dat câteva exemple luate din ţări care s-au confruntat cu o piaţă neagră extrem de ridicată. În Coreea de Sud, dacă plăteai cu cardul şi ţineai chitanţele aveai la finalul anului o deductibilitate fiscală de 20% din venit. Comercianţii aveau o reducere de 2% la TVA pentru tran­zacţiile cu cardul. Comercianţii care aveau într-un an tranzacţii sub 16.000 de dolari erau supuşi controalelor fiscale. De asemenea,  în străinătate, cheltuielile de călătorie care depăşeau 42 de dolari trebuia plătite obligatoriu doar cu cardul.

În Argentina, 5% din TVA-ul plătit de consumator era returnat, dacă achiziţiile se făceau cu cardul.

Todd Zywicki, profesor la Universitatea George Mason din SUA, susţine că stimularea utilizării plăţilor electronice la achiziţia de bunuri şi servicii ar duce la reducerea evaziunii fiscale şi a pieţei negre.

Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, prezentă la eveniment, a spus că îşi doreşte să îmbunătăţească relaţia dintre Fisc şi contribuabil, aflată acum în stadiu „poliţist-infractor“, şi, prin măsurile luate în privinţa restrângerii plăţilor în numerar, să reducă evaziunea fiscală şi piaţa neagră.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, şi-a exprimat îndoiala că, în actualul sistem de taxe şi impozite al României, extrem de ridicat, contribuabilii, fie persoanele fizice, fie comercianţii sau companiile, sunt stimulaţi să-şi plătească impozitele la zi. De asemenea, modalitatea în care este cheltuit banul public, adică cel care se strânge din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, îi face pe oameni să adopte aceeaşi atitudine în privinţa plăţilor către buget.

 

Ioana Petrescu, ministrul finanţelor

  • - Fiscul din Marea Britanie va acorda ANAF consultanţă în domeniul preţurilor de transfer între firmele din acelaşi grup, statul dorind să se înţeleagă cu multinaţionalele asupra modalităţii de stabilire a acestora pe o perioadă de cinci ani. Preţurile de transfer sunt cele la care se vând sau se cumpără servicii şi bunuri între firme aparţinând aceluiaşi grup. „Vorbim aici de preţuri de transfer, care nu sunt evaziune fiscală, dar sunt un mod de a evita anumite impozite, aceste dosare de preţuri de transfer alături de firmele de consultanţă care sunt angajate de multinaţionale.“ Este esenţial să existe specialişti şi la ANAF ca să lucreze împreună şi să se uite pe preţurile de transfer.” Va fi schimbată legislaţia secundară care vizează preţurile de transfer, modificările fiind deja redactate. La finalul lunii mai va fi organizat un concurs pentru a fi angajate perosane pe mai multe posturi în secţia de preţuri de transfer şi soluţii fiscale individuale din cadrul ANAF.

  • - După vizita FMI din iunie, Ministerul Finanţelor va şti dacă poate să reducă CAS.

  • - Îmi propun să schimb percepţia care există între Fisc şi contribuabil. Fiscul trebuie să şi educe contribuabilul.

  • - Vom scoate 70 de taxe şi impozite, cele mai multe fiind introduse de către ministere.

  • - Gradul de colectare a veniturilor trebuie să fie mai mare.

  • - Proiectul de plafonare a plăţilor în numerar este foarte bun, va reduce evaziunea fiscală şi spălarea banilor.

  • - Ne-am întâlnit cu reprezentanţii transportatorilor pentru a găsi o soluţie simplă în privinţa returnării a 4 eurocenţi din euroacciză.

 

Todd Zywicki, profesor la George Mason University School of Law

  • - România are două probleme stringente: o rată scăzută a plăţilor electronice şi economie subterană importantă.

  • - Plăţile electronice reprezintă doar 5-6% din volumul tranzacţiilor de plăţi din România. Media europeană este de circa 35%.

  • - Pe baza unor studii realizate în Brazilia şi Suedia, trecerea la o societate cu plăţi integral electronice ar duce la creşterea PIB-ului cu 2-5%.

  • - Un studiu al Băncii Mondiale spune că un nivel mai ridicat de utilizare a plăţilor electronice înseamnă o economie subterană mai scăzută. 

  • - Guvernul trebuie să-i stimuleze fiscal pe cei care vor să plătească electronic, fie că sunt cetăţeni, fie că sunt comercianţi. Dacă face acest lucru, bugetul va avea cel mai mult de câştigat, pentru că se vor colecta mai multe impozite.

  • - Fără conturi bancare, românii vor fi în continuare blocaţi într-o economie bazată pe cash.

  • - Scăderea comisioanelor interbancare pentru cardurile de plăţi nu înseamnă neapărat şi creşterea tranzacţiilor. Trebuie stimulată, mai întâi, plata prin intermediul cardurilor.

  • - În România, comisionul interbancar este 1%. UE a propus o reducere la 0,2%, dar această simplă scădere a costurilor achitate de către comercianţi nu face nu face ca aceste costuri să dispară, ele migrează doar de la comercianţi la bănci şi în final la consumatori.

 

Cosmin Vladimirescu, country manager la Mastercard

  • - Propunem acordarea unor stimulente în numerar pentru consumatori la toate tranzacţiile electronice de vânzare cu amănuntul realizate cu toate cardurile – debit, credit, preplătit, echivalent cu 2% din valoarea totală a vânzărilor.

  • - În Coreea de Sud cei care au folosit cadrul pentru plăţi au primit o deducere fiscală de 4.200 de dolari, sau 20% din venitul anual. Comercianţii au primit o reducere de 2% la TVA pentru tranzacţiile cu cardul. În 2001 toată lumea trebuia să folosească cardul pentru cheltuielile de călătorie care depăşeau 42 de dolari.

  • - Dacă lumea este obligată să folosească cardul, se vor reduce frauda şi corupţia la toate nivelurile din sectorul public şi privat.

 

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

  • - România are o birocraţie fiscală înfiorătoare, avem foarte multe taxe. O companie face în medie 39 de plăţi către stat în România, faţă de 10 plăţi în Bulgaria. În Cehia, se fac opt plăţi.

  • - Povara fiscală pe muncă este foarte mare în România.

  • - Avem o poziţionare execrabilă, pe ultimele locuri, în topurile internaţionale de fiscalitate.

  • - Doar dacă am introduce plăţile online către Fisc am creşte zece poziţii.

  • - Avem o evaziune fiscală foarte mare, 48% din TVA nu se colectează.

  • - Mă îndoiesc că pot fi reduse taxele şi impozitele  – CAS de exemplu – dacă ANAF-ul are aceeaşi structură.

 

Graficul de mai sus arată o corelaţie strânsă între gradul de folosire a cardurilor dat de numărul de tranzacţii electronice pe locuitor pe an şi ponderea în PIB a economiei subterane: cu cât cardul e mai folosit, cu atât ponderea economiei subterane este mai redusă. Coeficientul de corelaţie de -0,7 este aproape de limita minimă de -1, ceea ce arată că cele două serii de date sunt corelate invers proporţional

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO