Rectificarea bugetară şi construcţia bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline, în condiţiile în care anul viitor trebuie să fie continuată consolidarea bugetară, pentru a ajunge la un deficit de circa 5,5% din PIB, spune Daniel Dăianu într-o analiză a Consiliului Fiscal.
”Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale”.
Raportul CF precizează că, pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii şi pensii nu trebuie să depăşească ca ritm de creştere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă.
”În 2027, este posibil să avem o creştere economică în jur de 2% din PIB şi o inflaţie care să meargă sub 4% la finele anului, dacă nu vor surveni alte şocuri puternice”.
Raportul pe 2025 al Consiliului subliniază că România trăia de mulţi ani mult peste posibilităţi din cauza unor politici bugetare greşite şi era numai o chestiune de timp confruntarea cu o realitate foarte dură: iminenţa unei corecţii bugetare de amploare. În 2020, România era singura ţară din UE aflată în procedura de deficit excesiv, care depăşise 9% din PIB.
Economia noastră evidenţia şi un sindrom acut al deficitelor gemene – deficit bugetar mare şi deficit de cont curent mare, a cărui finanţare se face în proporţie de peste 55% prin împrumuturi, spune Daniel Dăianu. Această situaţie a dus datoria publică la peste 60% din PIB în 2026, faţă de 35% din PIB în 2019, din care circa jumătate este externă.
”Corecţia bugetară are un cost economic şi social, ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruţătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au şi ele un preţ ce poate deveni copleşitor. O ajustare bugetară de peste 3 pp din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetăţenilor”.
În 2024 a fost consemnată o creştere economică de numai 0,9% din PIB, în pofida unui efort investiţional al statului de aproape 7% din PIB (cheltuieli de capital şi fonduri europene). În 2025, creşterea economică a fost de numai 0,7% din PIB, ceea ce nu este surprinzător, dată fiind dimensiunea corecţiei bugetare.
În 2026, chiar dacă nu toate sumele din PNRR sunt absorbite (este şi situaţia legii salarizării unitare), fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, în condiţiile în care impactul corecţiei bugetare este sever; în acest an, este posibil să avem o recesiune uşoară, se arată în analiza CF.
În plus, Daniel Dăianu atrage atenţia că România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechităţi şi ar asigura predictibilitate în evoluţia salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanţele publice. ”Regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp. Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice.”, a adăugat el.
În opinia lui, un regim fiscal inadecvat, o legislaţie permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat în România o cultură a impunităţii, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme. A existat şi o neglijare sistematică a necesităţii de a avea venituri fiscale mai mari; în România, nivelul acestor venituri (inclusiv contribuţii) este de circa 29% din PIB, în timp ce media în UE este de peste 40% din PIB.
”România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, uşor finanţabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la Zona Euro”, se precizează în raport.
Contextul internaţional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia şi Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale şi erodarea regulilor în sistemul de relaţii interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanţa publică în regim de management de criză permanent.
”Trebuie să valorificăm rezervele de eficienţă ce există în sectorul public, să folosim cât mai bine banii europeni (PNRR se termină în acest an), să fructificăm din plin programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii şi optimizărilor fiscale, a corupţiei, să facem reforme necesare în sectorul public. Să ne valorificăm în mod inteligent resursele de energie şi materii prime. Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (şi a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza şocuri adverse”, spune Daniel Dăianu în raportul Consiliului Fiscal.
