Amânarea acordării certificatelor verzi pentru producţia de energie regenerabilă din surse eoliene, hidro şi solare începe să producă primele efecte, luna trecută circa 14 mil. euro rămânând neîncasate de investitorii din aceste domenii.
Potrivit datelor publicate ieri de Transelectrica, compania naţională de transport al energiei, pentru luna iulie, investitorii au primit peste 607.000 de certificate verzi din cele 968.000 cuvenite, restul de aproape 361.000 fiind amânate şi urmând a fi recuperate în perioada 2017-2020.
Datele de pe bursa de energie OPCOM arată că pentru luna iulie preţul mediu de tranzacţionare al certificatelor verzi a fost de aproximativ 40 de euro pe unitate, ceea ce înseamnă că investitorii nu au mai primit certificate în valoare de 14 milioane de euro pentru energia produsă luna trecută.
Circa 60% din această sumă le-ar fi revenit investitorilor în proiecte eoliene, în timp ce 32% ar fi trebuit să intre în contul producătorilor de energie fotovoltaică.
Ce s-a întâmplat?
De la 1 iulie anul acesta, pe fondul presiunilor venite din partea marilor consumatori industriali, guvernul a luat decizia reducerii schemei de sprijin care a stat la baza revoluţiei înregistrate de energia verde în România.
Varianta aleasă de guvern a fost amânarea acordării unui anumit număr de certificate verzi în funcţie de tehnologie, recuperarea acestora urmând să aibă loc în perioada 2017-2020. De exemplu, dacă un producător de energie eoliană primea până la începutul lunii trecute câte două certificate verzi pentru fiecare megawatt/oră injectat în reţea, de la 1 iulie nu mai primeşte decât o singură unitate, celălalt certificat urmând să fie recuperat din 2018. Pentru energia solară, reducerea a fost de la şase la patru certificate verzi, recuperarea acestora urmând să aibă loc din 2017.
Măsura luată de guvern nu reduce însă propriu-zis sprijinul pentru energia verde, ci doar creează o obligaţie de plată după anul 2017 de peste un miliard de euro, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor din Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER). Calculele au fost făcute la un preţ de 40 de euro pe certificatul verde, ultimul afişat pe bursa de energie OPCOM, dar este posibil ca în unii ani acest preţ să fie mai mic pe fondul atingerii ţintelor de energie verde stabilite prin legislaţie.
Frânarea investiţiilor
Această decizie a provocat reacţii dure din partea producătorilor de energie verde, unii dintre ei luând decizia de a-şi sista proiectele. De cealaltă parte însă, decizia a fost salutată de marii consumatori de energie, în special de Alro şi ArcelorMittal Galaţi, care au ameninţat cu restrângerea operaţiunilor locale în cazul în care guvernul nu ar fi luat nicio măsură pentru plafonarea sprijinului pus la dispoziţia energiei verzi.
Datorită schemei de sprijin foarte generoase gândită de statul român, sectorul regenerabilelor a atras din 2009 şi până în acest moment investiţii de circa 4 miliarde de euro. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi pentru construirea de parcuri eoliene, la finalul lunii iulie circa 2.200 MW fiind instalaţi în sistemul energetic. De exemplu, centrala de la Cernavodă, care funcţionează prin intermediul a două reactoare nucleare, are o capacitate de 1.400 MW. Cei mai mari investitori în domeniul energiei eoliene sunt cehii de la CEZ care au alocat 1,1 mld. euro pentru construcţia celui mai mare parc eolian pe uscat din Europa. Proiectul amplasat în două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, cuprinde 240 de turbine şi are o capacitate de 600 MW.
După avântul înregistrat anul acesta de energia solară, care de la 49 MW la finalul lui 2012 ajunsese în luna iunie la 378 MW, investiţiile au frânat brusc, astfel că la finalul lunii iulie datele Transelectrica arată că erau montaţi 413,3 MW în proiecte solare. În total, în primele 7 luni ale anului au fost emise 6,7 milioane de certificate verzi cu o valoare de aproape 270 de milioane de euro.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013
