Datoria externă totală a României a crescut în primele şapte luni ale anului cu 6,41 miliarde euro faţă de finele lui 2025, până la 234 miliarde euro, 54% din ea aparţinând administraţiei publice.
Din volumul total, datoria externă pe termen lung totalizează 182 miliarde euro la 31 iulie 2026, adică 77,6% din total, în creştere cu 1,1%, iar datoria externă pe termen scurt reprezintă 52 miliarde euro, în creştere cu 9,4%.
Cea mai mare parte a datoriei externe, 127 miliarde euro, aparţine administraţiei publice, în creştere cu 1,8 miliarde euro faţă de finalul anului trecut. În fapt, datoria externă a statului reprezintă 54% din datoria externă totală a României.
În structura datoriei administraţiei publice, cea mai mare componentă este reprezentată de titlurile de natura datoriei, al căror sold a ajuns la 86 mld. euro la finalul lunii iulie, în scădere faţă de 88 mld. euro la sfârşitul anului trecut. În paralel, împrumuturile administraţiei publice au crescut cu aproape 3 mld. euro, la 25 miliarde euro.
Creditele intragrup aferente investiţiilor străine directe au crescut la 53 miliade euro la final de iulie, faţă de 51,5 mld. euro la finalul anului trecut.
În acelaşi timp, datoria externă a celorlalte sectoare din economie a crescut de la 33,1 mld. euro în decembrie 2025 la 35 mld. euro, în timp ce datoria instituţiilor de credit, fără banca centrală, a urcat de la 14,9 mld. euro la 15,5 mld. euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.
