ZF 24

De ce Greciei îi este atât de greu să iasă din criză

De ce Greciei îi este atât de greu să iasă din criză

Autor: Bogdan Cojocaru

10.07.2015, 00:04 1662

Economia grecească s-a specializat pe sectoare care aduc puţină valoare adăugată, adesea captive jucătorilor străini, iar economia subterană sufocă veniturile din taxe, scrie publicaţia franceză Le Figaro.

Structura economiei greceşti poate explica de ce îi este ţării atât de greu să iasă din criză. Grecia este printre ţările avansate din UE, dar printre cele mai slabe din zona euro. Ea este o economie specializată pe sectoare care, în cazul ei, produc puţină valoare adăugată. Turismul contribuie direct cu 7% la PIB şi cu 9% la utilizarea forţei de muncă (340.500 de angajaţi), potrivit datelor Consiliului Mondial al Turismului. Dacă sunt adăugate contribuţiile indirecte, procentele ajung la 17% din PIB şi la 19% în cazul salariaţilor (700.000 de angajaţi). Însă Grecia nu îşi trage toată valoarea adăugată din turism. „Sunt mulţi operatori străini care acaparează locurile şi forţa de muncă grecească“, explică Xavier Timbeau, directorul principal al OFCE (Observatorul Francez de Conjuctură Economică).

Apoi, investiţiile în turism nu vin neapărat prin băncile greceşti, ci mai degrabă prin cele străine (engleze, olandeze sau franceze).

Prin urmare, dacă este raportată la economie, activitatea turistică are o greutate mare, dar aduce o valoare adăugată mică, cel puţin dacă este comparată cu Franţa (unde acest sector are o greutate mai mare în economie).

A doua specializare mai puţin bănoasă pentru economia grecească este transportul naval. Celebrii armatori greci sunt exceptaţi de la plata taxelor. De vreme ce nu sunt taxate aproape deloc importurile şi exporturile care trec prin porturile greceşti, ţara este preferată ca platformă de tranzit, mai ales pentru tranzitul petrolului.

În contrapartidă, activitatea raportează puţine venituri fiscale. Marina comercială reprezintă 10% din PIB, spun datele Monitorului Comerţului Internaţional. Însă multe din vapoarele armatorilor greci circulă sub pavilion străin.

În sectorul agricol, situaţia este mixtă. Agricultura contribuie cu 3,3% la PIB-ul grec, faţă de media de 1-2% din UE. Însă producţia este primară şi prea puţin procesată. „Grecia exportă măsline în Italia, care le transformă în ulei, vândut pe piaţa italiană“, spune Xavier Timbeau. Valoarea adăugată nu aduc nici exporturile de minereuri, pe care Grecia contează pentru a ieşi din criză.

 

Afacerile au fugit în subteran pentru a scăpa de presiunile fiscale

Economia greacă trebuie, de asemenea, să facă faţă poverii tot mai grele a economiei subterane. PIB-ul naţional a scăzut cu o treime din 2008 până în 2014. O mare parte din economia s-a dus în subteran pentru a scăpa de presiunile fiscale.

Economia grecească, „mai degrabă una de tip recipient decât una producătoare, slab integrată în lanţul producţiei mondiale, s-ar putea să nu câştige prea mult prin devalorizarea puternică a monedei, spune Timbeau. „Industria prelucrătoare este slabă, nu are prea multe de exportat. Problema economiei nu una de competitivitate, ci una de capacitate“. Grecia are multe de pierdut din cauza devalorizării, deoarece importă multe produse agroalimentare şi prelucrate. Dar chiar şi fără Grexit, perspectivele nu sunt bune pentru economia greacă. Spre deosebire de Portugalia sau de ţările baltice, lovite dur de criză dar care au reulit să „atragă fluxuri de afaceri din ţările vecine“, tendinţa în Grecia este de recesiune. „Dacă tendinţa continuă, economia se va dezagrega“, spune Timbeau. „Procesul de dezagregare a început deja“.

AFACERI DE LA ZERO