ZF 24

De doi ani urmăresc proiectul „CEO privat la stat“. Aproape că am scris o carte despre un eşec

De doi ani urmăresc proiectul „CEO privat la stat“....

Autor: Adelina Mihai

18.09.2013, 21:35 3464

La începutul lunii septembrie 2011 am fost chemată la Ministerul Economiei, după ce i-am tot bătut la cap că mă interesează proiectul de introducere a managementului privat la companiile de stat. Trei oficiali din minister, responsabili de proiect, mi-au vorbit, timp de aproape două ore, despre planurile ambiţioase prin care doreau să aducă manageri cu experienţă în privat la companii de stat precum Hidroelectrica sau Romarm, ca să le eficientizeze, iar acest lucru să aibă un efect în lanţ, să se extindă şi la celelalte companii din subordinea ministerului. La acel moment, ei avuseseră deja câteva discuţii cu şefii unor firme de executive search, iar ceea ce îi frapa era preţul recrutărilor (de ce să plătească cineva 20.000 – 30.000 de euro ca să facă o angajare?) şi jobul propriu-zis al headhunterilor (care, după ce că primesc aproape „nejustificat“ atâţia bani, au birouri în zone „obscure“ ale oraşului).

Două luni mai târziu, în Monitorul Oficial a fost publicată celebra Ordonanţă 109, care reglementa proiectul „CEO privat la stat“ şi care obliga fiecare companie de stat să îşi aleagă noua conducere cu ajutorul experţilor „independenţi“ - adică headhunterii -, iar noii şefi numiţi cu ajutorul lor să aibă experienţă în privat. După ce Hidroelectrica, prima companie de stat care a lucrat cu headhunteri, a intrat în insolvenţă şi a blocat procesul, surpriza a venit din partea Tarom, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care şi-a desemnat un CEO şi un board privat în noiembrie anul trecut. Şi mai mare a fost surpriza când listele scurte cu candidaţi au ajuns în presă, o vulnerabilitate  nemaiîntâlnită până atunci în privat, care a creat o situaţie ce i-a pus serios pe gânduri pe managerii din privat care erau poate tentaţi de o carieră la stat.

De atunci şi până în prezent, aproape în fiecare săptămână se publică noi anunţuri de recrutare pentru membri sau directori în consiliile de administraţie ale companiilor de stat şi ale regiilor autonome, semn că legea se aplică. Iar eu am scris articole pe tema „CEO privat la stat“ care, adunate, ar putea fi legate sub formă de  capitole ale unei cărţi.

De multe ori, chiar şi cu ajutorul „experţilor independenţi“, în echipele de management privat au ajuns fie foştii şefi ai instituţiilor respective, fie oameni cu activitate în sfera politică sau chiar manageri care nu au experienţă în mediul privat. În urma discuţiilor off the record pe care le-am mai purtat cu actuali manageri privaţi din companiile de stat, dar şi cu politicieni care cunosc detaliile proiectului, am ajuns la concluzia că tot voinţa politică primează, pentru că deciziile de eficientizare a unei mari companii de stat, oricât ar fi ele de bune, nu se iau fără acordul ministrului. De aceea, consider că proiectul este sortit eşecului şi cred că vor fi din ce în ce mai multe demisii ale managerilor „privaţi“ care vor să facă lucrurile pe care şi le-au asumat în mandat şi nu ce li se cere din sfera politică.

Singurii câştigători ai proiectului „CEO privat la stat“ sunt firmele de executive search care au obţinut contracte, fie la tarife-record (150.000 de euro pentru recrutarea de CEO la Complexul Energetic Oltenia, de exemplu), fie la tarife prea mici (2.500 de euro/candidat în cazul recrutărilor de la consiliul de administraţie al Transelectrica) pentru piaţa din România, piaţă în care unii jucători abia mai supravieţuiesc. Headhunterii care s-au implicat aproape că nu vor să vorbească deloc despre acest subiect, iar cei care au stat pe margine îi critică pe ceilalţi şi folosesc această „imparţialitate“ ca argument pentru câştigarea de noi clienţi din privat.

În noiembrie anul acesta, primul CEO privat, Edouard Heinzmann (Tarom), va pleca, după numai un an în care aproape toate ieşirile sale publice au consemnat conflictele dintre el şi consiliul de administraţie al Tarom, de asemenea privat. Astfel, episodul „pilot“  al proiectului „CEO privat la stat“ se încheie înainte de vreme.

Atâta timp cât politicul privat nu îi va lăsa pe managerii din privat să îmbunătăţească rezultatele financiare ale companiilor de stat, acolo unde se mai poate, „CEO privat la stat“ va rămâne în istorie ca una dintre cele mai „ipocrite“ măsuri de restructurare făcute de guvern şi ministere. Pe lângă costurile de ordin financiar ale acestui proiect, vor fi şi costuri nevăzute, transpuse în scăderea productivităţii a mii de angajaţi, care se trezesc peste noapte cu noi şefi, ale căror decizii sunt luate uneori fără să se cunoască direcţia în care trebuie să meargă compania. Dar cel mai rău este că noţiunea de management privat va fi demonetizată.

 

Demisiile din proiectul „CEO privat la stat“:

  • Ieri, Sorin Mîndruţescu, şeful Oracle România, a demisionat de la conducerea consiliului de administraţie al CFR SA, invocând motive personale.

  • În aprilie, grecul Dimitris Sophocleous, fost manager la companii precum Romtelecom sau AD Pharma, a plecat din funcţia de director general al companiei CFR SA, după ce planul de administrare propus a fost respins. Tot atunci, bancherul Lucian Isar a plecat din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al CFR SA.

  • În luna aprilie, economistul şi fostul bancher  Mustafa Aysun, preşedintele consiliului de administraţie al CFR Marfă, a demisionat după mai puţin de două luni de la preluarea funcţiei.

  • În octombrie 2012, austriacul Heinrich Vystoupil, fost şef al reprezentanţei în România şi Moldova a Austrian Airlines, a fost numit de către consiliul de administraţie al Tarom director general al companiei, însă la puţin peste o săptămână el a refuzat să semneze contractul.

  • În luna noiembrie a acestui an, belgianul Edouard Christian Heinzmann va pleca, după un an, din funcţia de CEO „privat“ al Tarom, după ce a acceptat scurtarea mandatului de la 4 ani la un an. Odată cu el va pleca şi CFO-ul privat, Michael Moriaty.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO