Turcia a declanşat o mişcare spectaculoasă pe piaţa globală a aurului, vânzând sau împrumutând aproximativ 20 de miliarde de dolari în metal preţios de la izbucnirea conflictului din Iran. Decizia, motivată de nevoia urgentă de a susţine lira turcească, a contribuit la cea mai abruptă scădere lunară a preţului aurului din ultimii 18 ani, informează Financial Times.
Banca Centrală a Turciei a vândut peste 50 de tone de aur într-o singură lună şi a introdus alte zeci de tone pe piaţă prin operaţiuni de tip swap, un mecanism prin care aurul este temporar „închiriat” pentru a genera lichiditate. În total, aceste mişcări au crescut semnificativ oferta de aur, punând presiune pe preţuri.
Fenomenul nu este izolat: mai multe state, inclusiv Rusia şi Polonia, iau în calcul măsuri similare, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al crizei energetice. În acelaşi timp, băncile centrale încep să renunţe la rolul tradiţional de susţinători ai pieţei aurului, o schimbare care a contribuit la prăbuşirea recentă a cotaţiilor.
Pentru Turcia, miza este clară, anume stabilizarea monedei naţionale şi combaterea inflaţiei ridicate, aflată încă la peste 30%. Însă costul este semnificativ, rezervele internaţionale ale ţării s-au reducându-se drastic, aproape la jumătate, de la începutul conflictului.
Analiştii avertizează că intrarea unor volume mari de aur pe piaţă poate destabiliza rapid preţurile, iar schimbarea de strategie a băncilor centrale ridică semne de întrebare asupra viitorului aurului ca „refugiu sigur”.
