ZF 24

Decăderea Franţei, reflectată în starea deplorabilă a Gării de Nord din Paris. Şi totuşi, aceasta arată de zece ori mai bine decât Gara de Nord din Bucureşti

Sursa foto - AFP

Sursa foto - AFP

Autor: Mădălina Bodârlău

17.10.2014, 00:04 7256

Unul dintre simbolurile Franţei a ajuns să exprime nivelul deplorabil în care a ajuns ţara din cauza crizei economice. Un monument celebru, poartă de intrare în Franţa ‑ Gara de Nord din Paris – a ajuns să îi înspăimânte pe turişti şi pe călători din cauza felului în care arată, iar felul în care arată o gară fixează pe retină o imagine care cu greu se mai şterge.

„Nimic nu funcţionează cum trebuie şi nimănui nu‑i pasă ” a spus Andy Street, directorul general al John Lewis, una dintre cele mai mari companii de retail din Marea Britanie. Street a comparat Gara de Nord a francezilor cu gara londoneză St. Pancras International, „o gară modernă şi deschisă către inovaţie”. Fireşte că din comparaţie Gara de Nord a Parisului iese complet şifonată.

Sora mai mică a Gării de Nord din Paris, Gara de Nord din Bucureşti, a fost timp de ani de zile subiectul unor îndelungi discuţii provocate tocmai de felul în care arată: mizerabilă, cu găuri în pardoseală, cu pereţi crăpaţi şi plină de câini vagabonzi. Autorităţile au promis să rezolve situaţia jalnică în care se află, dar nu s‑au schimbat prea multe în ultimii ani. Gara de Nord din Bucureşti este construită după modelul celei din Paris. Iată acum cum prima imagine oferită de o poartă de intrare într‑o capitală europeană a ajuns subiect dezbătut în presă după un material publicat de agenţia Bloomberg.

Gara de Nord din Paris, cea mai frecventată gară europeană şi a treia la nivel mondial a fost catalogată de către Street drept „un focar de murdărie” şi un simbol al declinului economic al Franţei. Jucând rolul uneia dintre cele mai importante porţi de intrare în Franţa, Gare du Nord oferă trecătorilor un peisaj dezolant, devenind un adăpost pentru oameni nevoiaşi, cerşetori, alcoolici, dependenţi de droguri şi imigranţi ilegali, potrivit Bloomberg.

Deşi omul de afaceri a recunoscut că a mers prea departe cu remarca lui, comentariile nu i‑au priit ţării conduse de Francois Hollande, preşedintele a cărui popularitate a început să pălească din cauza bătăliilor crâncene ale statului cu şomajul, cu creşterea deficitului bugetar şi cu stagnarea economică.

Cu o vechime de 150 de ani, Gare du Nord înglobează atât ce‑i mai bun, cât şi ce‑i mai rău în Franţa, fiind străbătută anual de 200 de milioane de călători, printre care navetişti, turişti, oameni de afaceri. Aceeaşi gară reprezintă şi un magnet pentru persoanele fără adăpost, dependenţii de droguri şi imigranţii ilegali, dintre care foarte mulţi locuiesc în cartierele vecine.

„Pentru aceşti oameni, gara este sigură, călduroasă, le asigură toalete şi acces uşor la mâncare iar unii vin aici ca să cerşească sau să‑i buzunărească pe călători”, a spus Lotfi Ouanezar, reprezentant al asociaţiei FNRS finanţată de serviciul francez de cale ferată SNCF cu scopul de a îi ajuta pe oamenii fără adăpost.

Ouanezar a adăugat că numărul persoanelor fără adăpost a crescut în ultimul deceniu, din cauza slabei economii franceze, care de‑abia a crescut în ultimii doi ani şi a lăsat 3,4 milioane de persoane fără loc de muncă. Legea permite oricui să ocupe spaţiul public cât timp nu comite un delict, astfel că pentru călători a devenit un lucru obişnuit să treacă dimineaţa pe lângă oameni adormiţi pe băncile gării, desprinşi de agitaţia din jurul lor.

Jeremie Zeguerman, şeful staţiei feroviare priveşte cu optimism situaţia. „Gare du Nord reflectă diversitatea populaţiei pe care o aduce laolaltă. Situaţia nu este perfectă şi căutăm soluţii pentru a o îmbunătăţi, dar în mare parte este ceva de care putem fi mai degrabă mândri”, a spus el.

Gara londoneză St.Pancras International, aproape la fel de bătrână ca Gare du Nord, are de cinci ori mai puţini vizitatori anual. După o investiţie de 800 de milioane de lire sterline şi după şapte ani de renovări, St. Pancras a lăsat cu mult în urmă staţia feroviară pariziană.

Un sfert dintre vizitatorii gării din nordul Londrei nici măcar nu sunt acolo pentru a călători, ci pentru a face cumpărături sau a lua masa la restaurant. Reabilitarea a constat şi în modernizarea zonei din jurul gării, care a atras restaurante sau companii precum Google.

Spre comparaţie, căile ferate ale Gării de Nord pariziene se află la distanţă de 50 de metri de stradă iar traficul este haotic. SNCF susţine că a investit 50 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi staţia feroviară iar lucrările se vor finaliza în 2018. Spre deosbire de St. Pancras, care a fost închisă parţial pe timpul celor şapte ani de renovări, reabilitarea de la Gara de Nord din Paris se realizează „printre picături”, simultan cu traficul intens din preajmă, fiind închisă doar trei ore pe noapte.

Chiar dacă o dâră proaspătă de vopsea ar putea oferi Gării de Nord facelift‑ul de care are nevoie, declinul economic prin care trece Franţa ar putea fi mai greu de îndepărtat.

„Plătim preţul unui deceniu pierdut”, a spus ministrul de economie al Franţei, Emmanuel Macron.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO