Deficitul bugetar a coborât după primele zece luni ale anului la 7,6 mld. de lei, reprezentând jumătate din ţinta anuală, după ce în luna octombrie s-a înregistrat excedent, însă rămâne de văzut dacă şi în acest an se va repeta istoria creşterii spectaculoase a deficitului în ultimele luni ale anului.
Finanţele mai au spaţiu de 8,3 miliarde de lei pentru a se încadra în ţinta de deficit agreată cu partenerii externi pentru 2013. În noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru 2013, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB.
În decembrie 2012 deficitul bugetar a derapat surprinzător, după ce în primele 11 luni a fost ţinut oarecum sub control, ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,5% din PIB, depăşind uşor ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dar şi aşteptările Finanţelor şi ale analiştilor.
Deficitul bugetar a făcut în decembrie 2012 un salt de circa 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) repetându-se astfel istoria creşterii spectaculoase a dezechilibrului bugetar în ultima lună a fiecărui an.
De această dată însă creşterea deficitului a fost influenţată în principal de blocarea temporară a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori, a revizuirii descendente a PIB-ului nominal, dar şi a nerealizării veniturilor fiscale, şi nu a fost determinată de faptul că autorităţile ar fi dat drumul la cheltuieli pe final de an, cum s-a întâmplat în trecut.
A fost pentru prima dată în patru ani când s-a ratat ţinta de deficit bugetar. Ţinta de deficit pentru 2012 a fost de 2,2% din PIB calculat pe metodologia cash şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95).
Cum au evoluat veniturile şi cheltuielile în primele zece luni
În primele zece luni din 2013 Ministerul Finanţelor a sacrificat investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi, în condiţiile în care ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată.
Cheltuielile de capital au scăzut cu cu 11,2% la 12,3 mld. lei faţă de13,8 mld. lei în primele 10 luni ale lui 2012. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 11,9%, la 30,3 mld. lei ca urmare a măsurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de către administraţiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale, explică Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile de personal au crescut şi ele cu 14,5%, la 38,3 miliarde de lei, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale, arată datele Ministerului Finanţelor.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde de lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013.
Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor.
Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei).
Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă.
„În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat. În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget“, a declarat pentru Mediafax ministrul delegat pentru buget Liviu Voinea.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
