Deficitul bugetar s-a redus puternic în primele patru luni din 2026, la 23,9 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB faţă de deficitul de 55,97 mld lei, respectiv 2,92% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,75 puncte procentuale, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.
Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei, în creştere cu 12% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susţinute cu precădere de veniturile curente – TVA, impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări.
Cele mai mari contribuţii în totalul veniturilor bugetare vin din Contributii de asigurări (33%), Impozite si taxe pe bunuri si servicii, inclusiv TVA (32,3%), Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital (15,4%).
Cheltuielile totale în sumă de 247,79 mld lei, au scăzut în termeni nominali cu 3,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile în primele patru luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 1,24 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 13,4% din PIB la 12,1% din PIB.
Cele mai mari ponderi în totalul cheltuielilor le au Asistenta socială (34%), Cheltuielile de personal (22%) şi cheltuieli cu Bunuri si servici (13%).
România şi-a asumat să închidă 2026 cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB, faţă de 7,6% în 2025 şi 8,6% în 2024 (deficit cash).
”Am redus deficitul României la sub jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este una dintre cele mai puternice corecţii bugetare din Europa şi mesajul clar că România îşi redobândeşte credibilitatea fiscală.. Este una dintre cele mai importante corecţii bugetare din ultimii ani şi un semnal clar că România începe să îşi recapete credibilitatea fiscală. În acelaşi timp, ritmul acestei ajustări fiscale plasează România printre statele europene cu cea mai rapidă reducere a deficitului bugetar în această perioadă, într-un context în care multe economii europene continuă să se confrunte cu presiuni ridicate asupra finanţelor publice”, a comentat ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.
El a adăugat că investiţiile publice au depăşit 31 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului, iar peste 75% sunt finanţate din fonduri europene şi PNRR. În acelaşi timp, plăţile pentru proiectele europene au crescut cu peste 34% faţă de anul trecut.
La capitolul venituri:
- Contribuţiile de asigurări au înregistrat 73,66 mld lei, în creştere cu 8,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
-Încasările nete din TVA au înregistrat 47,80 mld lei, în creştere cu 22,4% (an/an). Dinamica a fost influenţată de avansul încasărilor brute din TVA (20,1% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+12,4%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (12,42 mld. lei în ian-apr 2026, comparativ cu 11,06 mld lei în ian-apr 2025)
- Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,89 mld lei, înregistrând o creştere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (47%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
-Veniturile din accize au însumat 16,18 mld lei, consemnând o creştere de 1,7% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).
-Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 mld lei, consemnând o creştere de 1,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (8,6%, an/an).
-Veniturile nefiscale au însumat 14,28 mld lei, consemnând o contracţie de 10,7%, în condiţiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,83 mld lei, în creştere cu 26,4% (an/an).
La capitolul cheltuieli:
-Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 84,25 mld lei în scădere cu 1,6%, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,08 mil lei.
-Cheltuielile de personal au însumat 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
-Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 31,03 mld lei, din care 75,58% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
-Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,68 mld lei, cu 3,26 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile şi-au menţinut aproximativ la acelaşi nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 faţă de 1,07% din PIB aferentă aceleaşi perioade a anului precedent.
- Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 mld lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
-Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,57 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 mil lei).
De asemenea, valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele patru luni este cu 5,99 mld lei, respectiv cu 34,32%, mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România — S.A., precum şi alte plăţi în domeniul aparării.
