Confederaţia Patronală Concordia a realizat o radiografie a pieţei agroalimentare din România, care a înregistrat anul trecut un deficit comercial de 3,3 miliarde de euro, şi arată că sunt necesare soluţii concrete pentru creşterea competitivităţii, reducerea deficitului comercial şi dezvoltarea lanţurilor valorice interne, astfel încât potenţialul agricol să fie atins.
„România dispune de una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Uniunea Europeană - aproximativ 57% din teritoriul naţional, însă productivitatea şi gradul de integrare a producţiei în lanţurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile continuă să fie dominate de produse primare, cu o valoare adăugată redusă”, spun reprezentanţii Concordia.
Deficitul comercial agroalimentar a ajuns în 2024 la 3,3 miliarde de euro, contribuind cu peste 10% la deficitul comercial total al economiei, o problemă structurală care necesită politici de investiţii, resurse, integrare şi modernizare. Conform studiului, România are potenţial să devină un actor competitiv pe piaţa agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile, să reducă fragmentarea şi să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori şi retaileri.
Confederaţia Patronală Concordia lansează joi, 13 noiembrie 2025, studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată şi contribuţia a trei sectoare strategice la economia naţională: producţia agricolă primară, procesarea alimentară, distribuţia şi comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România.
Productivitatea în agricultură rămâne scăzută, în principal din cauza fragmentării terenurilor agricole şi a îmbătrânirii populaţiei din mediul rural, dar şi din agricultură. Pentru a îmbunătăţi situaţia, ei consideră că e nevoie de atragerea tinerilor în agricultură prin finanţarea sau garantarea de către stat a fermelor mici şi de familie; încurajarea asocierii tinerilor fermieri, pentru a creşte capacitatea de producţie şi competitivitatea; dezvoltarea reţelelor de depozite pentru legume şi fructe, cât şi integrarea afacerilor agricole şi creşterea numărului de ferme zootehnice.
Apoi, mai spun că lanţul agroalimentar, procesarea reprezintă veriga cea mai slab dezvoltată, deşi este cea care aduce cel mai mare grad de valoare adăugată. Multe fabrici funcţionează în prezent la doar 20% din capacitate, ceea ce arată o utilizare ineficientă a resurselor existente.
Pentru consolidarea acestui segment, ar fi nevoie de implementarea unui program de investiţii care să încurajeze dezvoltarea capacităţilor de procesare; valorificarea subproduselor, în vederea reducerii costurilor şi creşterii eficienţei economice, cât şi stimularea exporturilor prin politici şi programe dedicate, care să promoveze produsele româneşti pe pieţele externe.
