ZF 24

Deşi chiar ele afectate direct de coronavirus, China şi Rusia profită de criza provocată de pandemie în Uniunea Europeană pentru a-şi întări influenţa geopolitică în regiune

„Mulţumim din suflet preşedintelui Xi Jinping, partidului comunist şi poporului chinez“, a declarat preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic (foto) la primirea ajutoarelor din China, ocazie cu care a sărutat drapelul Chinei.

„Mulţumim din suflet preşedintelui Xi Jinping, partidului comunist şi poporului chinez“, a declarat preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic (foto) la primirea ajutoarelor din China, ocazie cu care a sărutat drapelul Chinei.

Autor: Bogdan Cojocaru

25.03.2020, 16:10 684

China a lansat într-o Europă lovită pu­ter­nic, pe nepregătite, de coronavirus şi în retragere între propriile graniţe o se­rie de acţiuni de luptă cu pandemia, do­rind să pară un salvator într-o criză la apariţia căreia chiar ea a contribuit. Nici Rusia nu se lasă mai prejos.

Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic, acuzând într-un discurs sentimental o solidaritate europeană existentă doar pe hârtie, mai că a jurat supunere Chinei în schimbul unor ajutoare medicale pe care nu le-a putut obţine de la UE. Aceasta deşi Serbia, candidat la aderarea la Uniune, a fost ocupată în ultimii ani cu achiziţionarea de armament de la Rusia şi China şi cu apropierea de o uniune comercială condusă de Moscova, în pofida avertismentelor primite de la Comisia Europeană. De asemenea, şi Italia, acuzând un abandon din partea UE în lupta cu coronavirusul, a primit ajutoare medicale chineze, dar şi de la armata Rusiei. Italia este un stat membru al NATO şi cu toate acestea în ultimii ani s-a opus sancţiunilor europene contra unei Rusii cu poftă de cuceriri teritoriale. Publicaţia germană Die Zeit avertizează că exemplul lui Vucic ar putea fi urmat de alţi politicieni din Balcani.

În urmă cu două săptămâni, Vucic a declarat într-o conferinţă de presă că a trimis o scrisoare omo­lo­gu­lui chinez Xi Jinping în care i-a cerut acestuia ajutor după ce UE a impus limite în privinţa exporturilor de echi­pament medical în contextul crizei coronavirus. „I-am trimis preşedintelui Xi o scrisoare în care pen­tru prima dată i-am spus oficial că ne este nu doar prie­ten drag, ci şi prieten şi frate“, a afirmat Vucic. „De astăzi, aşa cum ştiţi, nu mai putem importa bu­nuri, potrivit deciziei UE. Nu mai putem importa echi­pament medical din statele UE.“ În aceste con­diţii, continuă Vucic, Serbia a rugat China să-i trimită „de toate“, chiar şi doctori, „pentru că doctorii noştri sunt deja obosiţi“. „Solidaritatea europeană nu există. Este doar o poveste pentru copii scrisă pe hârtie. Singura care ne poate ajuta este China.“ Vucic a făcut aceste afirmaţii când a declarat stare de urgenţă în ţara sa. Iar Beijingul a răspuns apelului, trimiţând şase medici, aparate de respirat şi măşti medicale, scrie presa occidentală - aparate medicale, echipament de siguranţă şi experţi chinezi, aduşi cu cea mai mare aeronavă sârbă, după cum scrie presa din Serbia. „Mulţumim din suflet preşedintelui Xi Jinping, partidului comunist şi poporului chinez“, a declarat Vucic la primirea ajutoarelor din China, ocazie cu care a sărutat drapelul Chinei.

Astfel, scrie săptămânalul german Die Zeit, can­didatul la aderarea la UE se îndepărtează de Europa şi se duce la adversarul geopolitic al UE, China. Guvernul sârb a intensificat relaţiile cu China în ultimii ani. Recent, ministerul apărării din Serbia a achiziţionat un sistem modern de drone militare din China - a fost cea mai mare vânzare de arme chineze în Europa de după Războiul Rece. De asemenea, Belgradul se transformă într-un „oraş inteligent“ cu ajutorul gigantului chinez Huawei, care construieşte acolo un sistem de urmărire a populaţiei. Vucic, până acum cocoloşit de UE şi SUA, a fost ministrul infor-maţiilor într-un guvern al dictatorului sârb Slobodan Milosevic, una dintre figurile principale ale sânge­roaselor războaie iugoslave. În această poziţie, Vucic a fost responsabil cu propaganda, cenzura şi controlul presei. În iulie 1995, actualul preşedinte sârb declara de la tribuna parlamentului că „pentru fiecare sârb ucis, o să omorâm 100 de musulmani“, notează revista fran­ceză Le Monde Diplomatique.

Comisia Europeană a impus recent o interdicţie paneuropeană privind exportarea unor echi­pamente medicale în încercarea de a păstra rezerve suficiente în interiorul Uniunii. Pentru că nu au producţie proprie, sau pentru că aceasta este insu­ficientă, multe dintre statele membre ale UE importă produse, echipamente şi aparatură necesare în lupta cu coronavirusul adesea chiar din China.

Beijingul a trimis ajutoare medicale - medici, echi­pamente de protecţie şi aparate de respirat - şi Italiei, epicentrul european al pandemiei de corona­virus. Însă ajutor a trimis şi Rusia. Armata rusă a în­ceput duminică să transporte ajutoarele pe cale aeriană după ce a primit ordin în acest sens chiar de la preşedintele rus Vladimir Putin, un gest etichetat de Moscova ca „din Rusia, cu dragoste“ (numele unui celebru film de spionaj cu James Bond din anii 1960), scrie Euractiv.

Cel puţin trei aeronave mililitare gigant Iliuşin Il-76 au decolat duminică pentru a ateriza la o bază militară din apropierea Romei. Kremlinul a explicat că Rusia trimite unităţi motorizate capabile să dezinfecteze vehicule, cladiri şi spaţii publice, dar şi specialişti medicali şi echipamente, inclusiv dispozitive de testare. Echipele ar include specialişti medicali de top ai armatei, cu experienţa epidemiilor de febră porcină africană şi antrax şi cu experienţă în dezvoltarea unor vaccinuri pentru Ebola. În total, ar fi opt brigăzi medicale şi 100 de specialişti militari în virusologie şi epidemiologie, potrivit Interfax. Ajutorul rusesc vine în condiţiile în care liderii UE sunt priviţi cu indignare în Italia pentru că au restricţionat exporturile de echipamente medicale critice în lupta cu coronavirusul pentru a pregăti sistemele de apărare din propriile state. „Este o chestiune de percepţie“, apreciază Nathalie Tocci, directorul Institutului pentru Afaceri Internaţionale de la Roma. „Acest ajutor medical de la Rusia este nimic în comparaţie cu activele de 750 de miliarde de euro pe care Banca Centrală Europeană le va cumpăra. Dar este foarte greu să explici populaţiei cât de important este acest lucru.“

Diplomaţia oportunistă a lui Putin urmează unui flirt de durată cu oficiali de la Roma, care au promovat puternic apropierea UE şi a NATO de Rusia. Potrivit unei analize a CE, eforturile europene ale Rusiei în contextul crizei sunt însoţite de o campanie orgnizată de la Moscova de dezinformare în legătură cu coronavirusul, scopul fiind erodarea încrederii în leadershipul UE. Italia este un teren propice pentru cultivarea acestor sentimente deoarece mulţi italieni încă dau vina pe euro pentru problemele pe care le-au avut în criza financiară globală.

„Este un PR de politică externă bun, care arată că Rusia este o forţă a binelui“, spune Vladimir Frolov, analist de la Moscova, pentru Bloomberg. „La fel cum face preşedintele Chinei Xi Jinping, Putin poate spune acum că regimul său este de partea binelui şi că acesta este eficient deoarece o singură persoană poate lua decizii rapid fără a mai fi nevoită să dea importanţă părerii populaţiei.“ Ministrul de externe al Italiei Luigi Di Maio a declarat recent că ţara sa nu va uita cum alte state s-au purtat cu ea în timpul crizei. China a fost descrisă de el ca fiind cea mai generoasă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO