ZF 24

Din cauza incompetenţei guvernului (să ai bani, dar să nu faci investiţii) şi a faptului că mai mult vorbeşte decât face, economia României a rămas fără combustibil de creştere şi ratează decolarea

Din cauza incompetenţei guvernului (să ai bani, dar să...

Autor: Cristian Hostiuc

14.08.2014, 18:06 2881

Datele seci ale Statisticii, care nu au nicio culoare politică:

- în T2 2014 economia României a înregistrat o scădere de 1% faţă de T1;

- în S1 2014 faţă de S1 2013, economia a avut un plus de 2,4% (serie brută) şi 2,6% (serie ajustată sezonier);

- în T1 2014 faţă de T1 2013, economia a avut un plus de 3,8%, ceea ce înseamnă că ritmul de creştere a încetinit în T2;

- în T1 2014 faţă de T4 2013, economia a avut un minus de 0,2%, conform ultimelor date comunicate de Institutul Naţional de Statistică numai celor de la Eurostat.

- conform cutumei internaţionale, la două trimestre consecutive de scădere, economia ţării respective este considerată în recesiune. Având în vedere că în T1, România a avut un minus de 0,2% faţă de T4, conform ultimelor date, şi că în T2 am avut un minus de 1% faţă de T1, tehnic, conform cutumei economia românească a intrat în recesiune;

- în T2, România a înregistrat cea mai abruptă scădere economică dintre toate ţările Uniunii Europene;

-în T1, România era pe locul al treilea în Europa, din punct de vedere al creşterii economice.

Cum a ajuns economia României să piardă atât de mult din viteză în numai un trimestru (T2) şi ce se va întâmpla în următoarele două trimestre - T3 şi T4?

Pe 22 iulie, într-o prezentare la guvern, premierul Ponta făcea o analiză între performanţele domniei sale, din mai 2012, de când a preluat funcţia de la Palatul Victoria, şi cele ale guvernării Băsescu (2009, 2010, 2011) - guvernarea prin cădere versus guvernarea prin creştere.

 

În dreptul lui 2014, premierul a scris - cea mai mare creştere economică din UE, pe baza rezultatelor din trimestrul I (3,9%, date anuale). Premierul îşi savura victoria de guvernare trecând în revistă măsurile economice pe care le-a luat (reîntregirea salariilor, majorarea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, scăderea TVA la pâine, reparaţii speciale pentru poliţişti, militari şi diplomaţi, rată mai mare de absorbţie la fondurile europene), în comparaţie cu tăierile de salarii şi creşterea TVA ale regimului Băsescu.

Premierul Ponta însă nu a scos în evidenţă celelalte măsuri pe care le-a luat pentru a putea plăti măsurile economice pozitive de mai sus:

- introducerea euroaccizei de 7 cenţi pe litru, care a avut ca rezultat scăderea vânzărilor de combustibili (minus 10% în cazul Petrom) şi i-a trimis pe transportatori să alimenteze peste graniţă;

- introducerea taxei pe stâlp, care a lovit în principal marile companii din energie, care au raportat scăderi financiare în T2 . Oricum, imediat după anunţarea taxei pe stâlp, acţiunile acestor companii au scăzut pe bursă (a se vedea cel mai bine Nuclearelectrica, unde statul mai are 81% din acţiuni, deci a pierdut şi el).

- nu au cheltuit banii pentru investiţii pentru a putea ţine deficitul bugetar sub control (sau interpretarea ministrului Bugetului, Liviu Voinea: ministerele au avut bani, dar nu i-au cheltuit).

În esenţă, economia şi companiile au plătit toate aceste măsuri pozitive.

Ce măsuri economice concrete a luat guvernul Ponta pentru mediul de afaceri:

- Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, măsură luată în mai, ministrul Bugetului susţinând că efectele se vor vedea în T3 şi T4 în investiţiile private;

-listarea pe bursă a Nuclearelectrica, Romgaz şi Electrica, ceea ce a repus România pe harta unor investitori pe piaţa de capital;

- "Electorata", o măsură de reeşalonare a ratelor la bancă pentru clienţii bun-platnici. Băncile nu au fost foarte bucuroase în privinţa acestei măsuri, aşa că nu se ştie care va fi efectul;

- ajutoare de stat, la care apelează mai mult multinaţionalele decât companiile locale ( acesta a fost un proiect din perioada guvernării Boc, pe care l-a preluat guvernarea Ponta);

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene (PDL susţine că intrarea mai multor bani europeni în economie se datorează mai mult proiectelor făcute în perioada guvernării Boc).

Şi cam atât, pentru că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, dacă va fi, va intra în vigoare de la 1 octombrie.

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economie şi nu aparţin guvernării Ponta

- scăderea dobânzilor bancare la lei;

- scăderea inflaţiei. Acest lucru se întâmplă din cauza deficitului de cerere în economie;

- stabilitatea cursului leu-euro;

- scăderea riscului de faliment al României (CDS).

 

Promisiuni făcute de guvernul Ponta:

- mari proiecte de Infrastructură - nici acum nu a început vreunul, deşi au trecut doi ani şi trei luni. Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti, Iaşi-Târgu Mureş sunt autostrăzi care există numai pe nişte hărţi, bune de prezentat publicului şi la televizor;

- mari proiecte în domeniul Energiei. După 2 ani şi 3 luni, încă ministerul Economiei şi, mai nou, al Energiei, încearcă să creioneze o strategie energetică;

-prioritizarea investiţiilor publice. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu acest lucru şi care sunt aceste investiţii pentru care se alocă bani.

- reorganizarea administrativă, care ar fi trebuit să aducă bani, în special europeni şi să relanseze judeţele care nu reuşesc deloc să atragă investiţii. Nimeni nu mai ştie ce a rămas cu acest proiect;

-investiţii mari de la chinezi. Încă se lasă aşteptate.Oricum, premierul Ponta va face în septembrie o nouă vizită în China, cu ocazia inaugurării cursei Tarom Bucureşti-Beijing.

 

Concluzii:

România avea o şansă extraordinară de a accelera creşterea economică, dacă premierul Ponta şi fostul ministru al Marilor Proiecte, Dan Şova, nu ar fi condus ţara de la televizor şi nu ar fi considerat că performanţa economiei din 2013 (plus 3,5%) le-ar fi aparţinut lor şi deciziilor pe care le-au luat.

Ei au trăit din trecut şi nu au sădit nimic în loc pentru susţinerea creşterii economice din 2014 şi anii următori.

Economia României creşte din:

-exporturi şi industrie, preponderent ale multinaţionalelor, iar valoarea adăugată care rămâne local este extrem de redusă: doar salarii mici şi ceva comenzi pentru furnizori. Taxele la buget rămân foarte mici, iar toată valoarea adăugată este optimizată în afară.

- agricultură, domeniul care stă în capriciile divinităţii: Dă Doamne să plouă! În 2013, recolta a fost foarte bună, iar preţurile mari au adus şi au lăsat ceva bani în economie. În 2014, recolta este la fel de bună, poate chiar cu un plus de 10-20% faţă de 2013, dar, ghinion, preţurile sunt mai mici, aşa că rezultatul este nul, dacă nu chiar puţin pe minus, iar acest lucru începe să se vadă, agricultura având deja o contribuţie negativă.

- creşterea uşoară a consumului - creşterea salariului minim pe economie (de la 700 de lei la 900 de lei brut, o măsură de salutat) şi reîntregirea salariilor a adus mai mulţi bani pentru consum, iar acest lucru s-a văzut, în special în T4 2013. Din păcate,  îşi va pierde suflul, pentru că nu vine nicio altă măsură din spate care să suţină în continuare creşterea consumului (ministrul Bugetului se bazează pe electorată, dar este discutabil câţi oameni vor apela - pentru că cei buni platnici nu au niciun motiv să-şi reeşaloneze creditele, ci mai degrabă să scape de ele, plătind anticipat).

În rest, nu există motoare de creştere, guvernul Ponta ratând toate oportunităţile:

- construcţiile sunt la pământ, în special cele ale statului, ceea ce loveşte în plin şi sectorul privat, care nu mai are comenzi. Pentru a ţine echilibrele macro şi a avea bani la buget pentru creşterile de salarii şi pensii plus "pomenile electorale" din toamnă, guvernul Ponta a jonglat din investiţii. Chiar dacă a avut bani, pentru că s-a împrumutat mai bine de pe piaţa externă şi cea internă, guvernul Ponta nu s-a îngrijit să aibă proiecte pentru a cheltui banii, ceea ce a afectat din plin potenţialul de creştere economică. Iar fostul ministru Dan Şova este principalul răspunzător.

Faptul că deficitul bugetar este ţinut în seif nu este un motiv de a scoate în evidenţă performanţa unui guvern. Ce folos dacă avem un deficit de numai 0,2% din PIB după şapte luni, dacă banii stau degeaba în Trezorerie şi nu intră în economie?

-pentru că nu sunt proiecte, statul fiind principalul investitor în economie, băncile stau cu banii degeaba la BNR, fie îi trimit înapoi  băncilor-mamă. Iar acest lucru se vede în creditare, unde băncile au un minus pe partea de companii şi trăiesc numai din credite imobiliare şi de consum acordate persoanelor fizice. Sistemul bancar, în loc să crească scade, iar rezultatul este o contribuţie negativă în economie.

- izbucnirea conflictului din Ucraina ar fi trebuit să fie o mare oportunitate pentru România din punct de vedere economic, pentru a atrage investitorii care ar fi vrut să-şi facă baze, în special logistice, în Ucraina. În afară de banii de pe piaţa de capital şi cei care intră pe curs şi în titluri de stat, guvernul Ponta nu este prezent deloc în acest subiect.

- creşterea economică din Europa, în special cea din Germania încetineşte şi va avea implicaţii în trimestrele 3 şi 4, ceea ce va afecta şi România. Guvernul Ponta nu are o plasă de siguranţă pentru cazul în care Europa reintră în recesiune. În cei doi ani şi 3 luni de când este la putere, Ponta ar fi trebuit să se îngrijească de economia internă, să stimuleze prin măsuri companiile autohtone şi investiţiile locale, care să înlocuiască plusul pe care îl aduc acum exporturile. Din păcate, antreprenorii şi firmele locale se zbat în insolvenţă, sunt afectate de lipsa cash-ului şi neîncrederea în viitor şi din acest motiv nu fac angajări, nu majorează salariile şi nu fac noi investiţii, iar acest lucru loveşte în plin în creşterea economică.

Oricum ar prezenta premierul Ponta rezultatele economice din T2, în dreptul României în mintea consumatorilor, a companiilor interne şi a multinaţionalelor va sta scris, cel puţin până la următoarele date cuvântul RECESIUNE, iar acest lucru va readuce neîncredere, tocmai când economia României începea să reintre pe radarele internaţionale.

România ar fi putut să decoleze, dar incompetenţa economică a guvernului începe să se vadă, pentru că nu a pus combustibil ca să decoleze economia. Cu o creştere economică de 2,4% sau 2,6% (în S1) sau 2,8% pe tot anul, România nu poate să iasă de tot din criză, ci mai degrabă se va zbate într-o mlaştină mediocră. 

Problema este că nici opoziţia, oricare ar fi ea, nu are un plan concret de creştere economică, nicio strategie şi nici idei de relansare economică, dincolo de vechile lozinci "Suţinem antreprenorii locali", "Scădem taxele" etc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO