Intr-o astfel de sintagma poate fi cuprins drumul pe care l-a parcus piata financiara din SUA in aceasta saptamana.
Totul a inceput cu caderea celei de-a treia banci americana, Lehman Brothers, compania de 158 de ani care a supravietuit falimentelor din 1800, Marii Crize din 1930 si colapsului fondului Long-Term Capital Management de acum zece ani, anuntand intrarea in procedura de faliment dupa ce discutiile despre salvare, purtate cu guvernul american, nu au dus la nici un rezultat.
Spre deosebire de decizia luata in privinta Lehman Brothers, AIG a fost considerata una dintre companiile ce trebuie salvate, ca urmare a efectelor pe care o cadere a asiguratorului american (si international) le-ar fi avut asupra pietelor din intreaga lume.
Guvernul american a decis sa intervina in vederea salvarii celui mai mare asigurator din SUA, American International Group (AIG), printr-o infuzie de capital de 85 de miliarde dolari. Conform intelegerii, Rezerva Federala va oferi pentru urmatorii doi ani un imprumut de urgenta in valoare de 85 miliarde dolari si va prelua o participatie de 79,9% din capitalul companiei.
Miercuri noapte, bancile centrale din Statele Unite, Canada, zona euro, Marea Britanie, Elvetia si Japonia au decis sa pompeze 247 de miliarde de dolari pe pietele financiare intr-un efort coordonat menit sa reduca presiunea generata de ultimele evenimente de pe Wall Street. Aceasta este cea mai mare interventie concertata din istoria bancilor centrale.
O asemenea actiune a dus la o crestere fulminanta a burselor internationale, majoritatea institutiilor bancare din Europa si SUA inregistrand avansuri de peste 10%, investitorii fiind incurajati de infuzia de lichiditate intrata pe piata si de actiunnile luate de autoritatile de reglementare din SUA si alte state ale UE de a interzice tranzactiile speculative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
