ZF 24

Dintr-un condei al puterii, companiile de stat nu mai dau socoteală pe ce cheltuiesc banii pentru achiziţii – 4 miliarde de euro pe an

Dintr-un condei al puterii, companiile de stat nu mai dau...

Autor: Iulian Anghel

02.07.2013, 21:06 1016

Companiile de stat şi regiile autonome vor putea cheltui mult mai lejer în jur de 18 mld. lei (4 mld. euro), anual, după ce parla­men­tarii puterii au modificat o ordonanţă a Gu­vernului care, la rându-i, modifica celebra ordonanţă 34/2006 privind sistemul de achiziţii publice. Prin modificările aduse de parlamentarii puterii peste noapte (PSD, PNL, grupul minorităţilor na­ţionale), re­giile autonome şi companiile naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuie contracte prin licitaţii.

Argumentul parlamentarilor: regiile şi companiile lucrează pe o piaţă con­cu­ren­ţială, iar impunerea regulilor de achi­ziţii publice le poate bloca activitatea curentă.

Chiar şi cuprinse în lista autorităţilor contractante (obligate deci să facă achiziţii publice), companiile de stat cheltuiau oricum cu multă lejeritate banii, dar exista măcar acest filtru – multe nereguli în regii şi companii au ieşit la iveală după ce s-a văzut preţul umflat la care făceau achiziţii în sistemul de achiziţii publice (SEAP). Acum şi acest filtru dispare.

Piaţa achiziiţiilor publice în România înseamnă în jur 15% din PIB, cu o pondere de 12% în 2009, în timpul crizei, după cum transmitea, la vremea res­pectivă, ANRMAP (Autoritatea pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizi­ţiilor Publice).

Acest lucru înseamnă 18-19 mld. euro anual, o cincime din achiziţii fiind făcute de regiile şi companiile de stat. Dar, arată Violeta Alexandru, director al Insti­tutului pentru Politici Publice (IPP), care se ocupă de mai mai mulţi ani de studiul pieţei achiziţiilor, este foarte dificil să stabileşti care este „piaţa“ achiziţiilor publice pentru că poţi să urmăreşti ce se întâmplă în SEAP, care reprezintă doar o parte a sistemului prin care se fac achiziţii (restul sunt off-line). Dacă datele oficiale arată că prin SEAP au trecut contracte de 19 mld. euro între 2009 şi 2010 IPP a estimat că întreaga piaţă achiziţiilor publice la 44 mld. euro plecând de la realitatea că media UE pentru achiziţiile publice înseamnă 18,3% din PIB/anual.

 

Violeta Alexandru mai spune că decizia parla­menta­rilor de a scoate din rândul autorităţilor contractante regiile şi companiile de stat nu are justificare, pentru că, oricum, ordonanţa 34 excepta regiile de interes naţional, în conformitate cu regulile Comisiei Europene – este vorba despre regiile de interes naţional din transport, poştă, apă şi canal. „România are multe alte regii, în alte domenii, iar a le include pe toate acestea în rândul celor care reprezentau oricum o excepţie, este un abuz“. Ea mai spune că decizia aceloraşi parlamentari de a majora pragul valoric în limita căruia instituţiile publice pot încheia contracte prin achiziţie directă, fără licitaţie (de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse şi servicii şi de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări) nu este un lucru grav şi chiar ar putea fi benefic în atragerea fondurilor UE, dacă este pus la punct un mecanism adecvat de control.

În acelaşi timp, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) spune că nu poate aprecia cu exactitate ce se va întâmpla în continuare: „Nu pot să apreciez dacă măsurile sunt bune sau rele, în orice caz nu sunt în favoarea abuzurilor din partea instituţiilor. Îmi este clar că, în unele domenii, s-a ajuns la aberaţii în legătura nu atât cu procedurile, cât cu drepturile de contestaţie pe zona de licitaţii, care s-au dovedit o adevărată politică din partea celor care nu câstigă licitaţiile, o încercare de a-i şantaja pe cei care câştigă. Probabil că ar trebui să se ia inclusiv măsuri penale în astfel de cazuri, abuzul de contestaţii.“

Un studiu al IPP pe datele din 2009 şi 2010, publicat anul trecut, arăta că, după valoarea contractelor atribuite, Compania Naţională de Autostrăzi a realizat, în cei doi ani analizaţi, achiziţii prin SEAP de 1,3 mld. euro, CFR Călători de 860 mil. euro, Romgaz de 390 mil. euro, Electrica de 320 mil. euro, Transgaz de 270 mil. euro şi Metrorex de 169 mil. euro.

În prima parte a anului trecut, Ministerul Economiei a făcut un efort şi a publicat listele anunţurilor de intenţie depuse de companiile de stat în SEAP - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Astfel, în primele trei luni ale lui 2012, cele mai mari companii de stat depuseseră în SEAP 3.120 de anunţuri de intenţie, în valoare de peste 880 de mil. euro - ceea ce, pe întreg anul, înseamnă 3,5 mld. euro. Ministerul Economiei nu a mai repetat „exerciţiul“ sau, în orice caz, aceste date nu sunt la vedere pe site-ul instituţiei, astfel că este dificil de spus cu exactitate ce sume pentru „shopping“ sunt acum la dispoziţia „găurilor negre“ din economie asupra cărora nu va mai existat nici măcar filtrul unei licitaţii.

Dar despre miliarde de euro. Ieri, în SEAP compania Electrica avea înregistrate anunţuri de licitaţii de 200 mil. lei, Compania de Autostrăzi de 300 mil. lei.

Pe datele furnizate anul trecut de Ministerul Economiei, pentru primele trei luni din an, cei mai mari cumpărători prin SEAP au fost Romgaz (199 mil. euro), Hidroelectrica (154 mil. euro), Nuclearelectrica (150 mil. euro) sau Transelectrica (105 mil. euro) care au dat milioane de euro nu doar pentru servicii presante, ci şi pentru studii promoţionale, pixuri, odorizante.

În primele trei luni din 2012, companiile din subordinea Ministerului Economiei au dat pentru servicii de fotocopiere 700.000 de euro, pentru servicii de pază 697.000 de euro. pentru publicitate 400.000 de euro, pentru săpun şi detergenţi 200.000 de euro.

Toate astfel de mici detalii nu vor mai putea fi cu uşurinţă aflate, după ce companiile şi regiile statului nu vor mai publica anunţuri în SEAP.

Totuşi, multe dintre aceste companii şi regii sunt găuri negre. În 2012, pe datele din 2011, principalele 31 de companii de stat cu afaceri de peste 100 mil. euro fiecare au avut afaceri cumulate de 9,6 mld. euro şi un profit net consolidat (obţinut din suma profiturilor şi a pierderilor celor 31 de companii) de 7,5 mil. euro, ceea ce vrea să spună că rata profitului consolidat a fost de mai puţin de unu la mie, cu toate că acestea au poziţii de monopol pe pieţe precum energia electrică, gaze naturale, furnizare de agent termic, exploatarea lemnului, transport călători pe cale ferată sau transport în comun. Şi chiar aceast câştig a fost unul artificial fiind, în mare parte, determinată de un câştig "pe hârtie" al Termoelectrica de 337 mil. euro pe care compania l-a înregistrat în contabilitate ca urmare a unor cedări de active.

În 2010, bilanţul celor mai mari 35 de companii aflate în portofoliul statului, arăta că acestea au avut o cifră de afaceri de 10 mld. euro, dar au înregistrat pierderi totale de 500 de mil. euro.

Şi o regie precum Romsilva, a cărui fost director, Ion Dumitru a fost condamnat pentru achiziţiile halucinante pe care le-a făcut în anii 2000 pe când era director – cravate la preţ de 20 de mare decât preţul pieţei, un tanc pe care l-a vopsit în roz în chip de tractor – scapă de acum procedurilor de achiziţie publică.

Acestea sunt companiile şi regiile pe care parlamentarii le-au scos de pe lista autorităţilor contractante pentru că, aşa cum au susţinut ei, sunt pe o piaţă concurenţială şi, dacă sunt obligate să facă proceduri de achiziţie, le-ar putea fi „blocată activitatea“.

„Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naţionale/societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială în categoria autorităţilor contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entităţii să fie blocată“, susţin cei care au modificat ordonanţa guvernului.

 

Ponta susţine că nu ştie care sunt modificările introduse în Parlament pentru licitaţii publice

Premierul Victor Ponta, aflat în China, a susţinut că nu ştie care sunt modificările introduse în Parlament, prin amendamente ale PSD şi PNL, la sistemul achiziţiilor publice şi asigură că se va „informa“ imediat ce ajunge la Bucureşti.

„Nu am văzut aceste modificări, nu ştiu care este forma adoptată de Parlament, o să mă informez imediat ce ajung la Bucureşti. Dacă este însă vorba de forma plecată de la Guvern, vă asigur că acea formă a fost negociată şi acceptată de Comisia Europeană şi nu vor ezita nici în viitor să iau toate acele măsuri legislative care să facă procedurile de achiziţie şi de accesare a fondurilor europene mai puţin birocratice şi să dureze mai puţin“, a spus Ponta.

El a arătat că procedurile pentru atribuirea unui contract de construcţie de autostrăzi durează un an şi jumătate, astfel că trebuie schimbat ceva.

Este puţin probabil ca premierul să nu ştie despre votul din Parlament, având în vedere că, sub guvernarea lui, în decembrie 2012 s-a promovat ordonanţa de majorare a plafonului pentru achiziţiile făcute de instituţiile statului şi care acum a fost amendată în forul legislativ. Thomas Dincă, Iulian Anghel

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO