Claudia Nemat - directorul Deutsche Telekom care răspunde de afacerile grupului german din Europa şi Gervais Pellisier - care ocupă o poziţie similară în cadrul grupului francez Orange descriu în nuanţe diferite acordurile de acces reciproc la reţele semnate de subsidiarele lor din România la finele anului trecut, menţinând astfel într-o zonă neclară unele aspecte legate de nivelul cooperării dintre cele două companii în special în ceea ce priveşte contractul legat de reţeaua fixă a fostului Romtelecom.
La sfârşitul lunii februarie a acestui an Claudia Nemat declara într-un interviu pentru ZF că utilizarea termenului de “network sharing” (partajare a reţelei) pentru a descrie acordurile semnate în România de Orange şi Telekom ar fi una nepotrivită. Este vorba, a spus ea, de un acord de tip wholesale - sugerând astfel că în discuţie este un contract relativ banal prin care o companie are acces la reţeaua Telekom şi nu unul de tip network sharing care, prin definiţie, presupune un nivel de colaborare mai ridicat între operatorii care îl semnează.
„În legătură cu acordul mutual de tip wholesale pe care l-am încheiat cu Orange am observat că acesta a fost catalogat pe piaţa din România ca un acord de network sharing (partajare a reţelelor), ceea ce acest acord nu este. Este vorba de facto de un acord mutual de tip wholesale care îi permite Orange să pună în valoare infrastructura noastră de fibră optică, iar noi putem, în schimb, să utilizăm reţeaua 4G a Orange”, afirma Nemat. Întrebată în acest context dacă planurile Telekom România de a acoperi în acest an încă 600.000 de gospodării cu reţeaua proprie de fibră optică, un ritm accelerat faţă de anii trecuţi, au legătură cu acordurile semnate cu Orange, Nemat a precizat că grupul ar fi avut oricum în plan să procedeze astfel, arătând însă că planul de expansiune a fost discutat cu Orange. „Am fi extins oricum infrastructura de fibră optică. Am agreat cu partenerul nostru planul de construcţie al reţelei, dar oricum aveam intenţia de a extinde şi mai intens acoperirea infrastructurii de fibră optică.“
În data de 16 februarie, când cei doi operatori au anunţat oficial că îşi oferă acces reciproc la reţele (Telekom - la reţeaua fixă, iar Orange - la cea mobilă 4G), contractul privitor la infrastructura fixă nu a fost definit în niciun fel - respectiv dacă este vorba de unul de tip wholesale sau de tip network sharing.
La începutul săptămânii trecute, în comunicatul de presă privind rezultatele financiare ale companiei în primul trimestru din acest an, Orange a anunţat că va lansa în curând servicii fixe pe baza acordului cu Telekom, pe care l-a definit de această dată ca fiind unul de tip “network sharing”.
„După semnarea unui acord de <<network sharing>> cu Telekom România, Orange va fi în curând capabilă să lanseze oferte de servicii convergente cu internet fix de mare viteză în zonele urbane“, conform comunicatului de presă al Orange România.
La finele săptămânii, Gervais Pellisier - unul dintre cei mai puternici oameni din echipa de conducere a gigantului francez Orange, declara într-o conferinţă de presă la Bucureşti că operatorul va lansa servicii fixe pe baza “parteneriatului” cu Telekom România. El a declarat şi că Orange contribuie financiar la construcţia “noii” reţele de fibră optică a Telekom, fără a oferi alte detalii. Reprezentanţii Telekom nu au comunicat anterior că Orange ar contribui financiar la construcţia reţelei sale de fibră optică.
“În România (…) avem şi lansarea de servicii convergente prin intermediul unui parteneriat (cu Telekom - n.red.). (…) Noi ajutăm grupul Telekom, pentru că noi contribuim financiar la dezvoltarea infrastructurii de fibră optică a grupului. Suntem foarte fericiţi să facem asta şi dacă vom putea face mai mult vom face şi mai mult pentru că noi credem că serviciile de internet de mare viteză reprezintă viitorul în special în oraşe. Este ceva ce facem pe alte pieţe”, a declarat Pellisier. Reprezentantul Orange nu a precizat cu cât contribuie compania la construcţia reţelei de fibră optică a Telekom, menţionând însă că lansarea pachetelor fixe depinde de viteza de lucru a partenerilor. “Depindem de viteza cu care Telekom România va construi noua infrastructură de fibră optică.”
Orange şi Telekom au oferit până acum detalii sumare despre acordurile semnate în luna decembrie a anului precedent prin care îşi oferă acces la reţele. Niciunul dintre operatori nu a lansat comercial pachete de servicii care să se bazeze pe accesul la infrastructura celuilalt.
Orange este cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după venituri şi numărul de clienţi (peste 10 milioane, dintre care aproape o jumătate au contracte de abonament). Grupul Telekom este lider pe telefonie fixă, numărul doi pe servicii TV şi de internet fix şi numărul trei pe piaţa de telefonie mobilă după venituri şi numărul total de clienţi. Din punct de vedere al numărului de contracte de abonament, Telekom este pe locul patru pe piaţă, după Orange, Vodafone şi RCS&RDS.
Anul trecut Orange a avut afaceri de 947 mil. euro, find la un pas să egaleze grupul Telekom România, care a avut afaceri de 984 mil. euro.
