ZF 24

Discurs istoric azi la BNR al şefei FMI: putem avea creştere economică fără bani? Cele 10 întrebări pe care le pune ZF

Autor: Claudia Medrega

15.07.2013, 22:35 3053

Christine Lagarde, directorul general al FMI, ţine astăzi un discurs la BNR care se va concentra pe identificarea unei noi paradigme de creştere economică pentru regiune şi pentru România, într-un context internaţional caracterizat prin creştere economică lentă, volatilitate ridicată pe pieţele financiare şi un declin al investiţiilor.

Dar întrebarea cea mai mare este cum poţi avea creştere economică în condiţiile în care băncile străine au oprit finanţările din decembrie 2008 încoace, investitorii vin numai la salarii mici sau în căutarea unor oportunităţi speculative, iar multina­ţionalele au investit de ajuns şi acum încep să-şi retragă şi profiturile şi capitalul. Are România resurse interne pentru creştere economică sau va rămâne prizoniera îndatorării externe?

Discursul şefei FMI vine la puţin timp după ce Fondul a înrăutăţit prognozele privind creşterea economiei globale atât pentru 2013, cât şi pentru anul următor, ca urmare a cererii de consum mai slabe, a încetinirii înregistrate de mai mul­te economii emergente importante, precum şi din cauza recesiunii mai pronunţate din zona euro.  Pentru 2013, Fondul a revizuit pro­iecţia privind avansul economiei mondiale de la 3,3%, cât estima în apri­lie, la 3,1%, aceeaşi rată înregistrată şi anul trecut. Economia zonei euro s-a contractat continuu din al pa­trulea trimestru din 2011, iar şo­ma­jul a atins cota record de 12,2%.  Estimările privind Europa Cen­tra­lă şi de Est au fost menţinute de FMI la nivelul din aprilie, de 2,2% pentru acest an şi de 2,8% pentru 2014.

România a devenit în primăvara anului 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniu­nea Europeană, în contextul crizei financiare şi economice mondiale, cerând 13 mld. euro de la Fond. Iar acum autorităţile se gândesc la un al treilea acord succesiv, după ce au finalizat al doilea acord preventiv cu o serie de derogări pentru neîndeplinirea unor angajamente.

Rămâne de văzut dacă şefa FMI va prezenta România ca pe un „elev model“ care şi-a făcut „temele“ în acordurile cu Fondul sau nu... şi cât de mulţumit este FMI de „urmele“ lăsate în România de cele două acorduri stand-by succesive. FMI s-a remarcat printr-o anumită flexbilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani susţinând în mod constant acor­da­rea de derogări pentru neîndeplinirea unor ţin­te, în special legate de arierate.
 

Citeşte şi

S-a întors killer-ul. Cel mai dur negociator din istoria FMI în relaţia cu România a revenit la locul faptei. Pe vremea lui inflaţia a ajuns la 300% iar cursul leu/USD s-a triplat

 

Iar redresarea economiei este lentă, privati­zările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.

„Un discurs axat pe creştere economică din partea FMI vine în mod firesc în prezent, după ce România a realizat în perioada 2009 – 2012 cea mai mare parte a ajustărilor necesare în economie – deficitul bugetar este sub 3% din PIB, contul curent are un excedent minor, rezervele valutare sunt la un nivel confortabil, iar cursul de schimb este echilibrat. Ceea ce lipseşte din tot acest peisaj este o creştere economică mai puternică, de 3-4% pe an în medie, care să producă efecte vizibile pentru nivelul de trai al populaţiei, să permită reducerea în continuarea a deficitului bugetar fără noi mă­suri fiscale dureroase şi să stimuleze economisirea internă“, spune Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

FMI nu este mulţumit de ritmul de creştere economică, considerând că pentru o ţară ca România avansul PIB ar trebui să fie de 3-4%.

Şefa FMI declara în acest an că are loc o recuperare în trei viteze a economiilor, chiar trei viteze şi jumătate, Japonia fiind pusă într-o catergorie uşor separată. „Economiile emergente cresc în medie cu 5,5%, un grup de economii incluzând SUA, Suedia, Elveţia, Australia, Canada şi alte ţări avansează cu circa 2%, în timp ce unele economii, cele din zona euro, stagnează“, consideră directorul general al FMI.

 

Christine Lagarde, şefa FMI, şi Poul Thomsen, adjunctul directorului FMI pentru Europa şi responsabil cu programele FMI pentru Grecia şi Portugalia, s-au întâlnit ieri cu premierul Victor Ponta, la discuţii participând şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu

 

În căutarea noului model de creştere economică

Economia este „macrostabilizată“, dar letargică. În timp ce majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste, insolvenţele continuându-şi ascensiunea.

Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 FMI prognozează un plus de 1,6%. Creditarea este în picaj, iar cererea de consum nu şi-a prea revenit după reîntregirea salariilor din sectorul bugetar.

Noul model de creştere sustenabilă pentru România continuă să rămână o provocare. Necesitatea unui nou model de creştere economică a fost adusă în discuţie de nenumărate ori de către specialişti, încă de când România a intrat în criză, în toamna anului 2008, iar în acest an opiniile pe această temă s-au înmulţit.

Vezi galeria foto

România nu se poate dezvolta fără îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, reformarea companiilor de stat, investiţii publice cu valoare adăugată mare şi atragerea de investiţii străine, spun mulţi specialişti.

Iar o creştere economică bazată pe consum realizat pe intrări masive de capital şi pe datorie, cum a avut România în ultimii ani care au precedat criza financiară mondială, nu mai este o soluţie viabilă având în vedere scepticismul investitorilor străini în a finanţa ţări care trăiesc pe datorie.

Numărul mare al companiilor intrate în insolvenţă şi scăderea încasărilor din impozitul pe profit sunt doar două indicii care arată situaţia dificilă cu care se confruntă firmele din România şi necesitatea unor politici economice şi fiscale care să stimuleze mediul de afaceri şi redresarea economiei.

 

De la stanga la Dreapta: Poul Thomsen, Adriana Marinescu-consilier BNR-fost director de relatii internationale, Mugur Isarescu-guvernatorul BNR, Remus Vulpescu- sef de cabinet al ministrului finantelor, Daniel Chitoiu- vicepremier-min finantelor, Victor Ponta, primul ministru, Liviu Voinea, ministrul bugetului, Serban Matei, reprezentatul Romaniei la Fmi, Dragos Andrei, consilier al premierului, Guillermo Tolosa, rezidentul Fmi la Bucuresti.

 

Reducerile de taxe ar putea stimula redresarea economiei, dar nu există spaţiu fiscal. Statul nu reuşeşte să colecteze mai mulţi bani, iar evaziunea fiscală nu a fost redusă vizibil.

Economistul Florin Cîţu îi solicită directorului FMI Chirstine Lagarde printr-o scrisoare deschis? să nu aprobe un nou acord cu România, aceasta fiind singura opţiune pentru ca politicienii să-şi asume reformele economice.

Pe de altă parte, analistul-şef al BCR spune că dacă ne uităm la ultimii 23 de ani reformarea României s-a făcut după principiul stop and go, iar existenţa unui impuls extern care să contrabalanseze rezistenţa la schimbare a unor medii din interior a fost şi va rămâne binevenită.

„Recomandările FMI de restructurare şi privatizare a companiilor de stat, de prioritizare a investiţiilor publice sau de eliminare a arieratelor din economie sunt binevenite, ele acţionând în sensul creşterii economice. Chiar şi aplicarea parţială sau cu anumite întârzieri a acestora va pune România într-o poziţie mai bună din punct de vedere economic peste doi ani în comparaţie cu situaţia ipotetică a lipsei totale de reforme în economie. Să nu uitam că în 2009 şi în 2010, anii unor măsuri fiscale severe luate de România, ţările din flancul sudic al Zonei Euro doar mimau austeritatea bugetară, iar efectele ulterioare au fost cât se poate de nefavorabile“, spune Sinca.

 

Cum vede FMI economia mondială

FMI a înrăutăţit uşor prognozele privind creşterea economiei globale atât pentru anul în curs, cât şi pentru anul următor, ca urmare a cererii de consum mai slabe, a încetinirii înregistrate de mai multe economii emergente importante, precum şi din cauza recesiunii mai pronunţate din zona euro.

Pentru anul în curs, Fondul a revizuit proiecţia privind avansul economiei mondiale de la 3,3%, cât estima în aprilie, la 3,1%, aceeaşi rată înregistrată şi anul trecut, potrivit raportului World Economic Outlook. Pentru anul următor, prognoza privind creşterea PIB a fost înrăutăţită de asemenea cu 0,2 puncte procentuale, de la 4% la 3,8%. Fondul a înrăutăţit estimarea pentru economiile avansate cu 0,1 puncte procentuale pentru anul acesta şi cu 0,2 puncte pentru anul următor, la 1,2%, respectiv 2,1%.

În cazul celor emergente, revizuirea negativă s-a situat la 0,3 puncte procentuale atât pentru anul în curs, cât şi pentru 2014. Astfel, în 2013 economiile emergente ar urma să înregistreze o creştere de 5%, urmată de 5,4% anul următor. Estimările privind Europa Centrală şi de Est au fost menţinute la nivelul din aprilie, de 2,2% pentru acest an şi de 2,8% pentru următorul. FMI a înrăutăţit estimările pentru evoluţia mai multor economii emergente importante în acest an. Mediafax

 

Cele 10 întrebări ale ZF pentru Christine Lagarde

1. Tranziţia este finalizată în România după 23 de ani? Dacă nu, de ce nu? Când se va termina procesul de tranziţie?

2. Consideraţi România un succes al aplicării politicilor FMI sau nu?

3. Sunteţi mulţumită de rezultatele ultimelor două acorduri ale României cu FMI?

4. Ce ritm de creştere economică ar trebui să aibă România pentru a crea locuri de muncă?

5. Privind în trecut, consideraţi că o ţară din Europa de Est ca România a ajuns în 2013 la nivelul de dezvoltare pe care FMI îl anticipa în urmă cu 15 ani?

6. De ce cei patru ani de acorduri cu FMI din 2009 încoace nu au adus creşterea economică preconizată?

7. De ce credeţi că salariul mediu net lunar în România de 350 de euro reprezintă doar 20% din salariul mediu din Franţa, Italia sau Germania chiar şi după 20 de ani de tranziţie? În câţi ani credeţi că salariile din România vor fi 50% din salariile existente în cele trei ţări?

8. A fost procesul de privatizare în România un eşec sau nu, având în vedere că avem doar 5 milioane de angajaţi acum faţă de 8 milioane în 1990, iar restul merg în străinătate să găsească un loc de muncă?

9. FMI a cerut spargerea companiilor de căi ferate, iar viteza medie de transport a scăzut de la 60 la 40 de kilometri pe oră. De ce?

10. Cum poate creşte Europa de Est de acum încolo în condiţiile stopării finanţării externe?

 
 

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO