ZF 24

Doar 10 judeţe şi Bucureştiul au peste 100 de cazuri confirmate de virus. Harghita, Vâlcea, Sălaj, Gorj şi Tulcea au sub 10 cazuri. Se pot imagina zone albe unde să se reia activitatea economică?

Doar 10 judeţe şi Bucureştiul au peste 100 de cazuri confirmate de virus. Harghita, Vâlcea, Sălaj, Gorj şi Tulcea au sub 10 cazuri. Se pot imagina zone albe unde să se reia activitatea economică?

Autor: Iulian Anghel

07.04.2020, 20:00 16254

Doar 10 judeţe şi Bucureştiul au peste 100 de cazuri confirmate de virus până în acest moment şi există judeţe precum Harghita, Vâlcea, Sălaj, Gorj şi Tulcea cu sub 10 cazuri. În funcţie de evoluţia din următoarele zile, se pot imagina anumite zone „albe“ unde se poate relua activitatea economică cu măsuri  stricte de precauţie? Bucureştiul, unde se face un sfert din PIB-ul ţării, rămâne în zona roşie.

Statistic, cu 566 de cazuri de îmbol­năviri de noua gripă, înregistrate ieri la prânz, Bucureştiul este pe locul al  doilea, după judeţul Suceava, într-un astfel de clasament. Suceava înregistra ieri la prânz 1.228 de cazuri de îmbolnăviri – fiind de departe cel mai mare focar înregistrat în ţară. În urma lui este Bucureştiul, cu 566 de îmbolnăviri: cu diferenţa că, potrivit datelor statistice ale INS, la 1 ianuarie 2019 (ultimele date), Bucureştiul avea peste 2,1 milioane de locuitori, iar judeţul Suceava 761.000 de locuitori.

Astfel că, raportat la numărul de locuitori, Suceava înregistra 1,6 îmbolnăviri la 1.000 de locuitori, iar Bucureştiul 0,26 de îmbolnăviri la 1.000 de locuitori. (Altfel spus, în Suceava este bolnav unu din 1.600 de locuitori, iar în Bucureşti unu din 4.000). Lucrurile stau cam la fel şi cu celelalte aglomerări urbane – nu sunt cazuri mult peste media ţării în oraşele şi judeţele mari. Timiş, de pildă, are 0,23 de îmbolnăviri la 1.000 de locuitori, Iaşiul, 0,09 îmbolnăviri la 1.000 de locuitori, Aradul 0,33 de îmbolnăviri la 1.000 de locuitori sau Clujul 0,15 de îmbolnăviri la locuitori la 1.000. Desigur că relativa izolare a adus un plus de siguranţă: Tulcea – are 0,02 îmbolnăviri la 1.000 de locuitori. Dar acelaşi număr îl înregistrează şi  Vasluiul, judeţ care are şi el, asemenea Sucevei, mulţi locuitori plecaţi la lucru în străinătate: asta pentru cine vede o legătură automată între numărul de cazuri raportate şi numărul de întoarceri din străinătate.

Dacă aglomerările urbane nu s-au transformat în focare de infecţie – aşa arată datele de luni – businessul acestor zone plăteşte primul preţul. Bucureştiul este lovit pentru că rata de angajare este foarte mare aici. Are cel mai mare număr de salariaţi (peste un milion, la finalul anului trecut, po­trivit datelor INS) dintr-o unitate administra­tivă, însemnând 20% din numărul contractelor de muncă înregistrate la nivel naţional. Dacă în Bucureşti, jumătate din populaţie are un job, nu aşa este peste tot. În Timiş, la o populaţie de 756.000 de locuitori a judeţului, erau în toamna trecută 257.000 de joburi (34% din numărul populaţiei judeţului).

Sunt date care stau împreună: PIB-ul judeţului, numărul angajaţilor, nivelul de salarizare. Cu cât acestea sunt mai sus, cu atât zona este mai lovită. În Teleorman, la o populaţie de 368.000 de locuitori, erau anul trecut 56.000 de joburi – 15% din populaţiei fiind angajată. În Suceava, la o populaţie de 761.000 de locuitori erau în toamna trecută 113.500 de joburi – sub 15% din populaţie fiind angajată. Prin urmare, efectul crizei este de mai mică amploare.

În Bucureşti, 80% din joburi sunt în zona de servicii, puternic lovită de criza medicală (business-uri închise de guvern sau lovite din lipsa clienţilor).  La nivelul lunii octombrie 2019, dintr-un total de 1.037.708 salariaţi din Bucureşti (buletinul de statistici judeţean 10/2019) 830.000 lucrau în zona serviciilor.

De asemenea, în zona de industrie – construcţii, în Bucureşti erau, la data susamintită, 205.821 de job-uri, adică restul de 20%.

Datele Ministerului Muncii arată că numărul de contracte de muncă suspenate era ieri de aproape 953.000, din care 278.000 în industria prelucrătoare, 188.000 în comerţ şi 118.000 în hoteluri şi restaurante. În plus, peste 187.000 de contracte au fost până ieri anulate – 36.700 în comerţ, 32.500 în industria prelucrătoare şi 23.300 în construcţii. Aşa că, cele mai afectate sunt, fireşte, judeţele cu mulţi angajaţi şi cu o pondere însemnată a unor astfel de slujbe, în total slujbe. Clujul are 70% din joburi în zona serviciilor (178.000 din totalul de 259.000) şi aproape 30% în zona industrială (78.000). Timişul are 147.000 de angajaţi în servicii (57% din joburi) din totalul forţei de muncă de 527.000 de angajaţi, şi 104.000 în industrie (40%). Ca pondere, (total industrie în total job-uri, de pildă) între judeţe diferenţele nu sunt enorme. Dar una este să ai 19.000 de locuri de muncă în industrie, cum este Mehedinţiul, şi alta este să ai 104.000, cum este Timiş.

Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de vineri

AFACERI DE LA ZERO