Cu 20 de milioane de locuitori din care doar 4,8 milioane sunt salariaţi (iar un sfert lucrează la stat), România rămâne cu eticheta de stat asistat social, căruia încă îi lipseşte strategia pentru crearea unei clase de mijloc puternice. Dacă în state precum Ungaria sau Cehia rata de ocupare a populaţiei este de 40- 50%, România rămâne cu un procent modest, de doar 23% din populaţie cu statut de salariat şi cu peste 400.000 de pensionari mai mulţi decât salariaţi.
Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare dacă statisticile sunt analizate la nivel regional.
Dacă doar în Bucureşti, Timiş, Sibiu sau Braşov rata de ocupare a populaţiei depăşeşte 30%, în judeţe precum Giurgiu, Botoşani sau Vaslui, doar unu din zece locuitori are un loc de muncă.
Din punctul de vedere al raportului dintre salariaţi şi pensionari, cea mai dramatică situaţie se întâlneşte în judeţul Teleorman, unde un salariat susţine, din taxe şi contribuţii, câte 2,3 pensionari. La distanţă imediată se află Giurgiu, unde raportul este de un salariat la 2,2 pensionari, Botoşani (un salariat la 1,99 pensionari) şi Vaslui (un salariat la 1,93 pensionari). Dacă în 2013 s-a ajuns la un raport aproximativ egal între numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor la nivel naţional (un salariat la 1,08 pensionari), situaţii mai bune din acest punct de vedere s-au înregistrat în Bucureşti (un salariat la 0,53 pensionari), Ilfov (1 la 0,66), Timiş (1 la 0,71), Sibiu (1 la 0,79), Constanţa (1 la 0,8) sau Braşov (1 la 0,8).
În completarea acestor date vine şi situaţia privind rata şomajului, aproape dublă faţă de cea înregistrată la nivel naţional în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Mehedinţi, Alba sau Dolj.
În materie de salarii, analiza hărţii pe judeţe a salariilor medii arată că, la şapte ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România este departe de a avea salarii comparabile cu cele din statele membre. Astfel, salariul mediu net a ajuns anul trecut la 1.579 de lei net (cca. 360 de euro net pe lună) la nivel naţional, fiind de aproape trei ori mai scăzut faţă de nivelul salarial mediu din statele UE, care este de circa 1.000 de euro net pe lună.
Sărăcia populaţiei este reflectată şi prin nivelul scăzut al salariilor primite de cei care încă au un loc de muncă în judeţele ocolite de investitori. Astfel, în Harghita salariul mediu este de 1.130 de lei pe lună, iar pe următoarele locuri în clasamentul celor mai mici salarii medii din ţară se mai află Bihor (1.155 lei), Maramureş (1.165 lei), Vaslui (1.172 lei) şi Covasna (1.179 lei). La polul opus se află municipiul Bucureşti (unde salariul mediu a ajuns la 2.304 lei net pe lună), Ilfov (1.960 lei), Timiş (1.704 lei), Cluj (1.672 lei) şi Argeş (1.649), adică zonele în care s-au făcut investiţii în ultimii ani, în domenii precum IT, servicii de externalizare sau automotive. Tot în Timiş, Ilfov şi Bucureşti s-au înregistrat şi rate scăzute ale şomajului, de sub 2%.
