ZF 24

Doar la şapte ghişee din 52 se face check-in în noul terminal. Pasagerii: „Nu există indicatoare, stăm la cozi în aeroport, iar preţurile sunt îngrozitoare“. Galerie FOTO

Doar la şapte ghişee din 52 se face check-in în noul terminal. Pasagerii: „Nu există indicatoare, stăm la cozi în aeroport, iar preţurile sunt îngrozitoare“. Galerie FOTO

GALERIE FOTO

Autor: Mirabela Tiron

26.07.2013, 00:05 6001

În noul terminal de plecări de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni) 45 de ghişee de check-in din cele 52 erau nefuncţionale miercuri la prânz, deşi zeci de pasageri aşteaptau la mai multe cozi să îşi facă check-inul pentru zborul rezervat şi să îşi lase bagajele.

Coadă se formase şi în zona de securitate amenajată în noul terminal, care aduna atât fluxul de pasageri ce finaliza check-inul la cele şapte ghişee funcţionale din acest terminal, cât şi pe cel din vechiul terminal, unde fac în continuare check-inul aproape toate companiile aeriene ce operează de pe Otopeni.

Controlul de securitate nu se mai face în vechiul terminal, deşi aparent continuă să existe facilităţile pentru această procedură.

Singurele companii care s-au mutat cu check-inul în noul terminal, ce se întinde pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi şi în care s-au investit 52 mil. euro, sunt cele din grupul Lufthansa (Lufthansa, Austrian Airlines, Swiss). Deşi pe noul terminal se găsesc şi porţile de îmbarcare unde trebuie să ajungă persoanele care circulă pe curse interne Tarom, pasagerii sunt obligaţi să treacă mai întâi prin vechiul terminal pentru check-in (Tarom continuă să facă de aici check-inul) şi apoi să meargă în noul terminal pentru securitate şi îmbarcare. Astfel timpul de trecere prin toate aceste proceduri creşte, cei mai mulţi pasageri arătându-se dezorientaţi în aeroport.

S-au investit 52 mil. euro pentru descongestionarea traficului.„Nu înţeleg de ce se face coadă“

 „Am ajuns cu două ore şi jumătate mai devreme la aeroport, m-am plimbat şi am venit aici (în noul terminal-n.red.) să mă aşez la coadă. Nu înţeleg de ce se face coadă. Cred că ar fi bine să fie o persoană care să ne ghideze, să ştim la care dintre ghişee ne aşezăm“, a spus Trivunac Ana din Serbia, care aştepta să îşi facă check-inul pentru un zbor spre Viena. Vizita ei în interes de business în Bucureşti a durat trei zile.

Noul terminal de plecări de pe Otopeni, realizat pentru descongestio­narea traficului este funcţional din noiembrie anul trecut. Acesta a adăugat 52 de ghişee noi de check-in şi opt porţi de îmbarcare.

Este nevoie de mai multe indicatoare

 „După ce am făcut check-inul pentru zborul spre Amsterdam în celălalt terminal (vechi-n.red.), nu ştiam în ce direcţie să mergem pentru controlul de securitate, nu am văzut niciun indicator. Cineva ne-a spus că trebuie să ajungem în acest terminal. Cred că este nevoie de mai multe indicatoare“, a spus Patricia din Olanda, venită în vacanţă pentru trei zile în Bucureşti, cu soţul ei şi cele două fiice.

„Ne place aeroportul, dar ar fi bine să existe mai multe panouri cu zonele principale. Ne-a plăcut şi Bucureştiul, este un mix între vechi, cu amprenta comunismului, şi nou. Nu este un oraş scump, doar pe strada Lipscani mi s-a părut că sunt preţuri similare cu cele din Olanda“, a spus Eric, soţul Patriciei.

Deşi în aeroport există indicatoare care arată unde se găsesc ghişeele de check-in  1-52 (din vechiul terminal) şi 53-104 (din noul terminal), dar şi indicatoare care arată direcţia spre porţile de îmbarcare (5-57 spre stânga) şi (2-43 spre dreapta), ZF nu a văzut niciun indicator pentru zona de control.

„Am făcut check-inul online, avem bagaje de mână, deci vrem să trecem prin controlul de securitate şi să ajungem la porţi. Am întrebat trei persoane până să ajungem aici. Este haos“, a spus Diana, masterand, care avea un zbor spre Roma cu prietenul ei.

„Nu am găsit scaune pe care să ne aşezăm“

Şi Liuţa şi Adrian Baban aşteptau să treacă de controlul de securitate, pentru un zbor spre  Frankfurt.

„Mergem în vacanţă în Norvegia, avem escală la Frankfurt. Am ajuns mai devreme în aeroport şi am mâncat sandwich-urile pe care le pregătisem afară pentru că nu am găsit niciun scaun în noul terminal. Cred că ar fi bine să existe mai multe bănci pe care să stea pasagerii aici. La terasele din aeroport este exclus să mănânci mâncarea de aca­să, iar de cumpărat nici nu ne gândim“, a spus Liuţa, de profesie inginer.

Preţuri „îngrozitoare“ la restaurantele din aeroport

În aeroport, o cafea costă 13 -15 lei,  o apă plată la jumătate de litru se vinde cu 10 lei, un croissant tot cu 10 lei, iar un un sandwich ajunge şi la 28 de lei. În noul terminal funcţionează două magazine cu alimente.

„Preţurile din aeroport sunt îngrozitoare. O apă 10 lei este ca în celelalte aeroporturi din străinătate, doar că noi nu avem salariile lor“, a spus Elena, 25 de ani, care se pregătea să plece cu prietena ei în Dubai.

Julie din Australia, venită pentru două zile în Bucureşti cu soţul ei  (angajat la o firmă de gaze şi petrol) la o întâlnire de afaceri se pregătea să îşi cumpere ceva de mâncare de la un magazin din terminalul nou al aeroportului.

„Am mâncat şi în oraş (Bucureşti - n.red.), dar preţurile din aeroport sunt chiar similare cu cele din Australia. Le găsesc foarte mari comparativ cu cele din oraş.“ Ea se pregătea pentru un zbor spre Berlin.

Un angajat de la Eat &Lunch, un magazin din noul terminal, spune că au clienţi care stau la mese pentru a mânca sau a bea ceva, însă  „depinde mult şi de zi“.

Ce spune preşedintele aeroportului

„Signalistica din aeroport este o  problemă care trebuie îmbunătăţită şi la care lucrăm, la fel şi la benzile de securitate (pe care sunt puse bagajele - n.red.). Sunt de două -trei ori pe săptămână în aeroport şi ştiu care sunt problemele. Directorul general, Liviu Radu, are o listă de priorităţi“, a spus Radu Merica, preşedintele Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, ce administrează aeroporturile din Otopeni şi Băneasa.

Întrebat de ZF ce măsuri a luat de la venirea la conducere (aprilie anul acesta), Merica a spus: „Am reuşit să nor­malizăm situaţia cu taxiurile, este o luptă continuă, am diminuat fenomenul taximetriştilor piraţi“. Reorganizarea taxiurilor s-a făcut însă în februarie, ulterior au fost aduse constat îmbu­nătăţiri.

El a mai menţionat la măsuri scăderea costurilor şi eficientizarea opera­ţiu­nilor, făra a preciza despre ce reducere a costu­rilor este vorba. Merica a mai precizat că are în atenţie şi creşterea veniturilor prin atragerea de noi companii aeriene pe aeroport, care pot susţine şi dezvoltarea turismului românesc.

„Rezultatele se vor vedea la şase luni de activitate (septembrie - n.red.), cine spune că are rezultate de pe o zi pe alta se laudă.“ Întrebat de ZF cum i se par preţurile alimentelor şi băuturilor de la magazinele din aeroport, de care pasagerii găsiţi de ZF se plângeau, Merica a spus „eu sunt client al aeroportului şi sunt revoltat de preţuri. Nu este o atitudine corectă de business ca atunci când ai monopol (Alpha Rocas - n.red.) să pui preţuri ca în Amsterdam“. Deşi Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti deţine 4,9% din acţiunile companiei Alpha Rocas, pachetul majoritar fiind deţinut de Alpha Flight Group Limited, Merica spune că aeroportul nu poate influenţa cu nimic preţurile.

„Aşa cum au fost făcute contractele, aeroportul nu poate influenţa preţurile. Din nefericire este o situaţie mai neobişnuită. Eu ca şi client al aeropor­tului nu sunt satisfăcut, dar este vorba de nişte contracte.“

Întrebat de ZF ce salariu are în calitate de preşedinte, Merica nu a oferit un răspuns concret, ci a spus că „va discuta la şedinţa consiliului de admi­nistraţie dacă vor fi făcute publice salariile“.

Noul terminal operează sub capacitatea pe care o are

Noul terminal, proiectat pentru a răspunde cerinţelor impuse de aderarea României la spaţiul Schengen, are o capacitate de 1.200 de pasageri pe oră, dar funcţionează la sub jumătate din această capacitate, potrivit lui Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al aeroportului, pentru că încă mai este de lucru la procesarea automată a bagajelor în această zonă. Proiectul terminalului de plecări face parte din faza a treia a programului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Inter­naţional Henri Coandă, iar fondurile au fost asigurate din sursele proprii ale Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

În primele trei luni din acest an, aeroportul din Otopeni a avut 1,5 milioane de pasageri. În total, cele două aeroporturi (din Otopeni şi Băneasa) au avut un trafic de 7 milioane de pasageri anul trecut.

 

Echipa de management privat responsabilă de Aeroportul Henri Coandă (Otopeni)

În aprilie anul acesta, aeroporturile au trecut sub management privat. Radu Merica, un executiv care a ocupat funcţiile de CEO al Ţiriac Holdings şi de preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al CNAB. Merica este şi general manager al companiei Recuperare Ecologică şi Reciclare (RER Group) în România şi preşedinte al Aircraft Owners and Pilots Associations (AOPA România). În funcţia de director general al companiei a fost numit Liviu Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost însărcinat cu reforma administraţiei publice) şi lector universitar doctor la catedra de Administraţie Publică în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, potrivit CV-ului de pe site-ul universităţii. El este în prezent şi preşedintele consiliului de administraţie al CFR Marfă.

Din consiliul de administraţie al acestei com­panii mai fac parte Adrian Cighi (vice­preşedinte al Franklin Templeton Investment, administratorul Fondului Proprietatea), Bogdan Găurean (fost director general adjunct al Registrului Comerţului) care are un venit de 1.200 de euro pe lună pentru această poziţie (potrivit declaraţiei de avere completată pe 17 mai 2013 şi publicată pe site-ul companiei) şi Marius Bodea (membru PNL, fost prefect al judeţului Iaşi). Membrii noii conduceri au fost aleşi de reprezentanţii Ministerului Transporturilor ca urmare a listelor de propuneri venite din partea consorţiului de consultanţi mandataţi să se ocupe de recrutare: firma de audit şi con­sultanţă PwC, headhunterul George Butunoiu şi avocaţii de la David şi Baias. Anul trecut, CNAB a avut o cifră de afaceri de 555 mil. lei (125 mil. euro), în creştere cu 17% în lei faţă de anul anterior, iar profitul brut a fost de 67,9 mil. lei (15 mil. euro), similar cu cel din 2011, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

AFACERI DE LA ZERO