Dramatic! Ce se încurajează de fapt în România: businessul sau asistenţa socială? În 16 judeţe, în topul angajatorilor se află asistenţa socială. La o populaţie stabilă de 20 de milioane de persoane, la noi există doar 3,1 mil. angajaţi în sectorul privat

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului se află în topul celor mai mari 20 de angajatori în 16 judeţe, potrivit unei analize ZF realizate în cadrul rubricii „Economia judeţelor, la raport“.

Spre exemplu, datele de la Inspecţia Muncii arată că Direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului din Bistriţa se află pe locul 10 în topul celor mai mari angajatori din judeţ, iar in­for­maţiile publi­cate pe site-ul ins­ti­tuţiei arată că în această instituţie există aproape 800 de an­gajaţi. În Bacău, aceeaşi direcţie judeţeană ocu­pă locul 4 în topul celor mai mari angajatori, în Argeş este pe locul 9, iar în Alba pe poziţia 16.

Aflate în subordinea consiliilor judeţene, direcţiile de asistenţă socială au sute de angajaţi care se ocupă de administrarea dosarelor persoanelor defavorizate, ale bătrânilor, ale per­soa­­nelor cu dizabilităţi sau ale copiilor abandonaţi sau maltrataţi.

În ultimii ani, profesorii, consul­tanţii, dar şi oamenii de afaceri au atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă structura populaţiei pentru sustenabilitatea economiei: la o populaţie stabilă de 20 de milioane de per-soane, există doar 3,1 milioane de angajaţi în sectorul privat, care susţin din taxe şi contribuţii cheltuielile cu salariile pentru 1,2 milioane de an­gajaţi bugetari, dar şi prestaţiile sociale pentru cei 8,2 milioane de beneficiari – asistaţi social (dintre care cei mai mulţi, peste 5 milioane de per­soane, sunt pensionari). Iar creşte­rea din ultimii ani a numărului de pensionari, de şomeri şi de per­soane defa­vori­zate sau cu dizabilităţi a condus la înfiinţarea unor structuri judeţene care să gestioneze toate dosarele „asistaţilor“. De aceea, în fiecare judeţ există în pre­zent  direcţii de asistenţă socială şi pro­tecţia copilului, agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, filiale ale Casei de Pensii sau agenţii jude­ţene pentru plăţi şi inspecţie socială.

Citiţi mai multe despre situaţia pieţei muncii din judetele analizate până în prezent – Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Botoşani, Braşov şi Brăila- la rubrica “Economia judeşelor, la raport”: