ZF 24

E oficial: Ministerul de Finanţe a cedat şi va renunţa la impozitul pe bacşiş, la nici o săptămână de la introducerea lui. Cei care au plătit deja impozitul pe bacşiş nu îşi vor primi banii înapoi. Vedeţi aici reportajul video difuzat de ZF despre scandalul impozitului pe bacşiş

Autor: Liviu Popescu

15.05.2015, 14:12 7675

Ministerul Finanţelor va elimina obligativitatea taxării bacşişului, a anunţat vineri ministrul de resort, Eugen Teodorovici.Informaţia fusese  anunţată cu puţin timp înainte de Asociaţia Restaurantelor şi Hotelurilor din România (HORA).

"Din păcate nu se poate reglementa în toate speţele sale", a spus Teodorovici, referindu-se la impozitarea bacşişului. El a precizat că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia ar fi extrem de dificilă.

“Am făcut un studiu de impact care a relevat că impozitarea bacşişului nu se poate reglementa. Am decis să renunţăm la impozit pentru că inspectorii ANAF găseau în momentul controalelor sume suplimentare în casele de marcat”, a mai spus Teodorovici.

Cei care au plătit deja impozitul pe bacşiş nu îşi vor primi banii înapoi.

Teodorovici a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, modifică şi completează mai multe acte normative.


Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Guvernul a decis pe 9 mai  să legifereze bacşişul, care va fi astfel evidenţiat pe un bon fiscal separat şi taxat cu 16%.

La momentul deciziei, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, explica faptul că, pentru călătoria cu taxi, aparatul de marcat va trebui modificat astfel încât acesta să emită, în afara bonului fiscal emis conform distanţei parcurse şi tarifului perceput pe kilometru, şi un bon fiscal pentru bacşişul dat de client taximetristului.

La un bon de bacşiş de 5 lei, în conturile de la Finanţe ajung 80 de bani. Firmele emit bon şi pentru 20 de bani uitaţi pe tejghea, ceea ce înseamnă că în conturile statului ajung alţi 3 bani. Situaţia arată un efort de colectare dezechilibrat faţă de sumele în plus strânse de stat.

În primele două zile de impozitare a bac­şisului chelnerilor, taximetriştilor sau coafezelor puţini erau cei care se grăbiseră să scoată bonuri pentru mărunţişul lăsat de clienţi, dar întreaga breaslă a celor care lucrează în servicii este în fierbere. În goana pentru creşterea gradului de colectare a impozitelor, Fiscul s-a oprit la bacşişurile din servicii înainte de a se face orice pas către segmentul marilor companii multinaţionale care raportează an de an profituri nete de câteva procente, dar în acelaşi timp se menţin sau se extind pe piaţa locală. De asemenea, sunt resurse uriaşe de bani noi la buget din îmbunătăţirea administrării companiilor de stat care anunţă pierderi „generoase“ an de an sau profituri sub media europeană.

Din cele mai mari 20 de companii pe pierderi în 2013, ultimul an cu date publice disponibile, 16 au capital străin. Cea mai mare companie străină cu pierderi în România era Petrotel-Lukoil, cu pierderi de 210 mil. lei la afaceri de 1,2 mld. lei. Pe următorul loc s-a clasat ArcelorMittal cu un minus de 167 mil. lei la rulaje de 840 mil. lei.

Vedeţi aici editorialul scris de Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF în data de 9.05.2015

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO