România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de acum zece ani, arată rezultatele definitive ale recensământului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia stabilă a scăzut mai puţin decât era de aşteptat după ce în februarie anul trecut rezultatele provizorii ale celei mai ample cercetări statistice a României indicau o populaţie de 19 milioane de locuitori.
Aproape jumătate (46%) din populaţie locuieşte în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populaţiei s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte rezultate ale recensământului mai arată că dezvoltarea pieţei universităţilor private a dublat ponderea absolvenţilor de facultate din ţară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emigrat peste un milion de români, care şi-au stabilit domiciliile în state precum Italia sau Spania (cei mai mulţi).
Rezultatele recensământului din 2011 vor conduce la modificarea celor mai importanţi indicatori economici, iar tendinţele observate în urma acestei cercetări vor afecta economia dacă nu vor fi luate din timp măsuri, spun specialiştii.
„Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea produc trei efecte economice majore: creşterea presiunii asupra bugetului de stat, reducerea PIB-ului potenţial prin afectarea forţei de muncă şi a investiţiilor şi menţinerea dependenţei de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recensământului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluţiile negative“, explică Eugen Sinca, analist-şef în cadrul BCR.
Antreprenorii spun însă că nivelul de trai, şi nu neapărat numărul de locuitori, este mai relevant pentru economie. „Mult mai important decât numărul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creştere a veniturilor populaţiei şi o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât faptul că sunt 20 de milioane de români şi nu 19. Creşterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceştia ies în oraş. O creştere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“, a spus Dragoş Petrescu, proprietar al City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor şi operatorul Caru’ cu bere, cu afaceri totale de 16 mil. euro şi 900 de angajaţi pe plan local.
Peste jumătate din populaţia stabilă a României (55,7%) este reprezentată de persoanele mature, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, tot din această categorie făcând parte şi persoanele care au plecat din ţară în ultimii ani.
„În structura pe vârste a populaţiei se află toate implicaţiile demografice, dar şi economice, privind spre viitor. Numeroşii migranţi aflaţi peste tot în Europa reprezintă o imensă populaţie tânără. Nefiind incluşi în populaţia stabilă la recensământ, ei reduc dimensiunea populaţiei active economic, a celor care alimentează bugetele de asigurări sociale şi de sănătate, a populaţiei de la care provin copiii ţării“, explică profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române. În opinia sa, această reducere a populaţiei tinere şi adulte prin regula cerută de Comisia Europeană la înregistrarea populaţiei la recensământ agravează şi mai mult o stare care oricum se profilează a fi dramatică în viitorul nu prea îndepărtat, când generaţiile mai mici venite pe lume după anul 1990 vor deţine ponderea majoră în populaţia în vârstă de muncă şi în cea care aduce pe lume copii. El spune că analiza rezultatelor recensământului va putea contura mai bine acest viitor demografic şi economic.
De unde au apărut un milion de locuitori în plus
Rezultatele finale ale recensământului populaţiei din 2011 sunt cel puţin surprinzătoare prin prisma diferenţei majore de populaţie faţă de cea anunţată anul trecut, la momentul publicării datelor provizorii, când populaţia estimată era de 19,04 milioane de persoane. Întrebat de unde provine această diferenţă şi dacă este posibil ca sursele administrative (bazele de date obţinute de la mai multe instituţii de stat) folosite pentru centralizarea datelor finale să nu reflecte realitatea, Tudorel Andrei, noul preşedinte al INS, a explicat:
„Nu ne-am fi asumat un asemenea risc, să publicăm nişte date, dacă nu s-ar fi încadrat într-o abordare folosită şi în alte ţări şi dacă nu aveam un regulament care să ne permită legal să înregistăm datele din sursele administrative. Am avut noroc de CNP-uri, care ne-a ajutat să evităm dublările“, a spus şeful INS. El a mai precizat că este pentru prima dată când România a folosit această metodologie la recensământ şi că, recensămâintele din următorii ani vor avea ca bază principală sursele administrative, cercetările din teren fiind doar o „validare“ a informaţiilor culese din bazele de date.
„Sub-înregistrarea majoră a fost cauzată de faptul că, la momentul recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia“, a mai spus şeful INS.
Potrivit datelor recensământului, în prezent în străinătate lucrează 2,2 – 2,3 milioane de români, însă aceste statistici sunt contrazise de alte organizaţii care au făcut cercetări despre migraţie.
„Am centralizat 720.000 de formulare adresate persoanelor plecate în străinătate pe o perioadă lungă de timp, care reprezintă aproximativ 30% din totalul populaţiei estimate că era plecată în străinătate pentru o perioadă îndelungată la nivelul anului 2011. Chair dacă este posibil să existe o subestimare a acestei populaţii, informaţiile culese sunt preţioase pentru că este prima cercetare care a încercat să evalueze caracteristicile acesteia“, a spus şeful INS. El a menţionat că în statisticile Eurostat există o estimare a populaţiei care a migrat din România de 2,2 mil. persoane, iar o altă estimare, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că există 3,5 mil. români în străinătate.
„Am discutat în urmă cu două zile cu asistenta secretarului general al OECD, care a spus că estimarea lor include şi persoanele plecate pentru o perioadă scurtă de timp (nu doar cele cu o şedere îndelungată, cum solicită metodologia recensământului din 2011 – n.red.)“, a mai spus şeful INS.
El a mai precizat că, din analiza celor 720.000 de chestionare ale românilor din străinătate, rezultă că cei mai mulţi au plecat din judeţe precum Bacău, Galaţi, Neamţ, Suceava şi municipiul Bucureşti – acestea fiind persoane care au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp. Principalele ţări de destinaţie au fost Italia, Spania, dar şi Marea Britanie, Germania sau Franţa.
Organizarea şi efectuarea recensământului au fost lamentabile, crede profesorul Vasile Gheţău de la Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.
„Privind însă lucrurile pe un plan mai general, şi aceste două componente şi rezultatele provizorii sunt expresia fidelă a stării societăţii româneşti în anul recensământului (şi nu numai): o populaţie atinsă de criză economică, socială şi politică, profund divizată, excesiv politizată, cu multiple fracturi, disoluţie a autorităţii instituţiilor, atitudini iresponsabile faţă de recensământ ale unor oameni politici importanţi (în opoziţie pe atunci), societate civilă modestă în manifestări, incompetenţă şi atitudini anti-recensământ din partea unor instituţii de presă şi chiar spirit civic îndoielnic din partea celor care au refuzat recenzarea, nu au primit recenzorii şi nu au declarat informaţii corecte la înregistrare“, a spus Gheţău. El a mai explicat că operaţiunea de recuperare a INS era singura posibilitate de a determina un număr plauzibil al populaţiei cu reşedinţa obişnuită în România în octombrie 2011. „Şi cred că cifra de 20,1 milioane locuitori trebuie acceptată“. El adaugă că o privire rapidă asupra gradului de recuperare la nivel de judeţe, relevă o corelaţie semnificativă cu scăderea numărului populaţiei în rezultatele provizorii faţă de populaţia de la începutul anului 2011 (sau chiar de la recensământul anterior, din anul 2002).
„Astfel de diferenţe nu au fost constatate la recensăminte anterioare, chiar dacă la toate recensămintele (de la noi şi de oriunde) există un grad de sub-înregistrare. Un recensământ nu este o operaţiune farmaceutică, nicăieri. Una din marile probleme ale recensământului din octombrie 2011 a fost diferenţierea dintre populaţia cu reşedinţa obişnuită în ţară (populaţia stabilă în termenii INS) şi populaţia cu reşedinţa obişnuită în străinătate (având în vedere şi imensul număr ar românilor aflaţi în alte ţări europene). Cred că datele publicate reflectă în bună măsură realitatea demografică a ţării şi sunt singurele pe care le avem asupra populaţiei stabile“, conchide profesorul Gheţău.
Cum îi influenţează pe oamenii de afaceri şi directorii de companii noile statistici demografice din România
Claudia Russu, director de marketing la Baumix (producător de materiale de construcţii)
„Nu poate fi decât un plus (faptul că sunt cu 1,1 milioane de persoane mai mult faţă de estimările iniţiale), pentru că va creşte practic puterea de cumpărare în piaţă, însă foarte important de văzut este între ce vârste se încadrează aceste 1,1 milioane de persoane. Spre exemplu, dacă sunt adulţi, ne interesează, pentru că ei sunt potenţiali clienţi. În principiu însă nu facem bugetele în funcţie de numărul total de locuitori. Targetul nostru sunt oraşele mari, iar când facem evaluări ne uităm la potenţialul oraşelor, la care adăugăm o creştere sau o scădere în funcţie de modul în care evoluează sectorul în care activăm.“
Anca Stroe, director de marketing la Danone South East Europe
„Produsele fabricate de Danone în Romania sunt comercializate în regiunea Europei de sud-est, pe o piaţă care totalizează 60 de milioane de consumatori. Variaţiile importante în dimensiunea pieţei sunt, desigur, un factor de luat în considerare pentru deciziile strategice. În privinţa deciziilor operaţionale, cum este cazul prognozei de vânzări, un astfel de factor nu a fost luat în calcul, întrucât prognoza se construieşte pe trendul derivat din datele reale de vânzări din lunile precedente.“
Tudor Furir, managing director al Pernod Ricard România
Tudor Furir spune că scăderea numărului de locuitori are un impact negativ asupra tuturor businessurilor. El consideră că principala problemă nu este doar aceea a scăderii populaţiei, ci că odată cu aceasta scade şi puterea de cumpărare a românilor.
„Cu siguranţă luăm în considerare numărul de locuitori atunci când ne facem bugetele, iar în industria asta luăm în special în calcul o anumită categorie, cea a persoanelor peste 18 ani. Populaţia scade, dar trebuie văzut ce categorie scade că s-ar putea să scadă numărul de locuitori cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani .Şi cred că această micşorare nu se datorează numai scăderii natalităţii, dar şi emigrării. Sunt mulţi tineri care pleacă din România.“ Totodată, managerul spune că acum oamenii chiar dacă au bani nu mai au apetit de consum pentru că nu există o predictabilitate a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.
Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna
Mihai Matyas CeO al celui mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere, consideră că este un lucru îmbucurător că în România sunt mai mulţi locuitori decât estima anterior INS, dar că nu ştie în ce măsură aceşti 20 de milioane de oameni sunt în ţară. „Din punctul de vedere al businessului acest lucru nu ne influenţează foarte mult pentru că în măsura în care datele sunt reale numărul nu este cu mult mai mai mare decât ne aşteptam. Toată lumea calcula populaţia României la 19 milioane.“ Totodată, el spune că, de exemplu, consumul de apă per capita creşte acum pentru că în raportările anterioare din domeniu era luat în calcul un număr de aproape 22 de milioane de locuitori.
Liviu Stoleru, director general al producătorului de cărămizi Cemacon
„În momentul în care facem bugetele, luăm în calcul populaţia, pe judeţe, pe zone, pe mediul urban şi rural, dar nu ne influenţează în niciun fel strategia de business faptul că suntem cu 1,1 milioane de persoane în plus faţă de cât se estimase iniţial, pentru că cifra nu spune de unde este populaţia respectivă, din mediul urban sau rural, sau ce vârstă are. E prea puţin să ne ajute. Mai mult, acest milion de oameni este împărţit în toată ţara, astfel că nu e determinant.“
Eugen Păturan, proprietarul francizei Bata
„La nivel teoretic ne ajută că suntem 20 de milioane şi nu 19. La nivel practic însă ar trebui investigat în profunzime să vedem din ce segment fac parte aceşti un milion de consumatori. Înainte de criză simţeam plecarea românilor în străinătate mai ales vara, când aceştia se întorceau în vacanţă şi cheltuiau. Mai mult, trimiteau bani acasă tot timpul anului, bani care animau consumul. În criză s-a simţit lipsa lor pentru că nu mai erau bani în piaţă. Pot spune că în boom lipsa lor s-a simţit în bine, iar în criză în rău. Totuşi, nu ne facem bugetele bazându-ne pe numărul de locuitori ai României raportat de INS. Noi targetăm maxim 10% din populaţie, şi avem deja date despre publicul nostru.“
Dragoş Petrescu, antreprenor
„Mult mai important decât numărul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creştere a veniturilor populaţiei şi o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât faptul că sunt 20 de milioane de români şi nu 19. Creşterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceştia ies în oraş. O creştere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“.
Dragoş Petrescu este proprietarul City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor şi al operatorului Caru’ cu bere, cu afaceri totale de 16 mil. euro şi 900 de angajaţi.
Marius Văcăroiu, CEO al Policolor
„Este foarte proaspătă informaţia, cifra mai mare nu poate decât să ne bucure. (…) Dimensiunea pieţei de consum - volum, valoare - este unul dintre factorii principali pe care o companie îi ia în calcul la realizarea strategiei proprii. Cifra
nou-anunţată nu va influenţa însă strategia Policolor în 2013. Aşteptăm recalculările INS pe indicatori precum piaţa forţei de muncă, calitatea vieţii (venituri şi cheltuieli populaţie, riscul de sărăcie), PIB pe locuitor şi, nu în ultimul rând, rata de şcolarizare. Policolor a avut o cifră de afaceri în 2012 de 31 milioane de euro şi 236 de angajaţi.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013