• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
ZF 24

Economia a pierdut 1,5 milioane de angajaţi şi consumatori în ultimii zece ani. Oficial doar 2,2 milioane stau în alte ţări, numărul de licenţiaţi s-a dublat, dar îmbătrânirea explodează

Autor: Adelina Mihai

4 iul 2013 1835

România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de acum zece ani, arată rezul­tatele definitive ale recensă­mân­tului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia stabilă a scăzut mai puţin decât era de aşteptat după ce în februarie anul trecut rezul­tatele provi­zo­rii ale celei mai ample cercetări sta­tis­tice a Româ­niei indicau o populaţie de 19 mi­lioane de locuitori.

Aproape jumătate (46%) din populaţie lo­cuieşte în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populaţiei s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte re­zul­tate ale recensământului mai arată că dez­vol­tarea pieţei universităţilor private a dublat pon­derea absolvenţilor de facul­tate din ţară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emi­grat peste un mi­lion de ro­mâni, care şi-au stabilit domi­ci­liile în state pre­cum Italia sau Spania (cei mai mulţi).

Rezultatele re­cen­să­mân­tului din 2011 vor con­duce la mo­di­fi­ca­rea celor mai im­por­tanţi in­di­ca­tori eco­nomici, iar ten­din­ţele ob­ser­vate în ur­ma acestei cerce­tări vor afecta eco­no­mia dacă nu vor fi luate din timp mă­suri, spun specialiştii.

„Scăderea po­pu­laţiei şi îmbă­trâ­nirea pro­duc trei efec­te eco­nomice ma­jo­re: creş­terea pre­siu­nii asu­pra bu­ge­tului de stat, re­ducerea PIB-ului poten­ţial prin afectarea forţei de muncă şi a investiţiilor şi menţinerea dependenţei de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recen­să­mân­tului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluţiile ne­gative“, explică Eugen Sinca, analist-şef în cadrul BCR. 

Antreprenorii spun însă că nivelul de trai, şi nu neapă­rat numărul de locuitori, este mai relevant pen­tru economie. „Mult mai important decât nu­mă­rul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creştere a veniturilor populaţiei şi o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât fap­tul că sunt 20 de milioane de români şi nu 19. Creşterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceş­tia ies în oraş. O creştere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“, a spus Dragoş Petrescu, pro­prietar al City Grill, Trattoria Buongiorno, Ha­nu Berarilor şi operatorul Caru’ cu bere, cu afaceri to­tale de 16 mil. euro şi 900 de angajaţi pe plan local.

Peste jumătate din populaţia stabilă a României (55,7%) este reprezentată de persoa­nele mature, cu vârste cu­prin­­se între 25 şi 64 de ani, tot din această categorie făcând parte şi per­soanele care au plecat din ţară în ultimii ani.

„În structura pe vârste a populaţiei se află toate implicaţiile demografice, dar şi economice, privind spre viitor. Nu­me­roşii migranţi aflaţi peste tot în Eu­ro­pa reprezintă o imensă populaţie tânără. Ne­fiind incluşi în populaţia stabilă la recen­sământ, ei reduc dimen­siunea populaţiei active economic, a celor care ali­mentează bugetele de asi­gu­­rări so­cia­le şi de sănătate,  a populaţiei de la care provin copiii ţării“, explică pro­­fesorul Vasile Gheţău, directorul Cen­t­rului de Cer­cetări Demografice „Vla­dimir Tre­bici“ al Academiei Ro­mâne. În opinia sa, această reducere a populaţiei tinere şi adulte prin regula cerută de Comisia Europeană la înre­gis­trarea populaţiei la recensământ   agra­vea­ză şi mai mult o stare care oricum se pro­filează a fi dramatică în viitorul nu prea îndepărtat, când generaţiile mai mici venite pe lume după anul 1990 vor  de­ţine ponderea majoră  în populaţia în vârstă de muncă şi în cea care aduce pe lume copii. El spune că analiza rezul­ta­telor recen­să­mân­tului va  putea contura mai bine acest viitor demografic şi eco­nomic.

De unde au apărut un milion de locuitori în plus

Rezultatele finale ale recensă­mân­tului populaţiei din 2011 sunt cel puţin surprinzătoare prin prisma diferenţei majore de populaţie faţă de cea anun­ţată anul trecut, la momentul publicării datelor provizorii, când populaţia es­ti­ma­tă era de 19,04 milioane de per­soane. Întrebat de unde provine această dife­renţă şi dacă este posibil ca sursele ad­mi­nis­­trative (bazele de date obţinute de la mai multe instituţii de stat) folosite pentru centralizarea datelor finale să nu re­flecte realitatea, Tudorel Andrei, noul preşedinte al INS, a explicat:

„Nu ne-am fi asumat un asemenea risc, să publicăm nişte date, dacă nu s-ar fi încadrat într-o abordare folosită şi în alte ţări şi dacă nu aveam un regulament care să ne permită legal să înregistăm datele din sursele administrative. Am avut noroc de CNP-uri, care ne-a ajutat să evităm dublările“, a spus şeful INS. El a mai precizat că este pentru prima dată când România a folosit această meto­do­logie la recensământ şi că, recensă­mâin­tele din următorii ani vor avea ca bază principală sursele administrative, cerce­tările din teren fiind doar o „validare“ a informaţiilor culese din bazele de date.

„Sub-înregistrarea majoră a fost cau­zată de faptul că, la momentul recensă­mântului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia“, a mai spus şeful INS.

Potrivit datelor recensământului, în prezent în străinătate lucrează 2,2 – 2,3 milioa­ne de români, însă aceste statistici sunt contrazise de alte organizaţii care au făcut cercetări despre migraţie.

„Am centralizat 720.000 de formu­lare adresate persoanelor plecate în străinătate pe o perioadă lungă de timp, care reprezintă aproximativ 30% din totalul populaţiei estimate că era plecată în străinătate pentru o perioadă înde­lun­gată la nivelul anului 2011. Chair dacă este posibil să existe o subestimare a acestei populaţii, informaţiile culese sunt preţioase pentru că este prima cercetare care a încercat să evalueze caracte­risti­cile acesteia“, a spus şeful INS. El a men­ţionat că în statisticile Eurostat există o es­timare a populaţiei care a migrat din Ro­mânia de 2,2 mil. persoane, iar o altă estimare, a Organizaţiei pentru Coope­rare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că există 3,5 mil. români în străină­tate.

„Am discutat în urmă cu două zile cu asistenta secretarului general al OECD, care a spus că estimarea lor inclu­de şi persoanele plecate pentru o perioa­dă scurtă de timp (nu doar cele cu o şedere îndelungată, cum solicită metodologia recensământului din 2011 – n.red.)“, a mai spus şeful INS.

El a mai precizat că, din analiza celor 720.000 de chestio­nare ale românilor din străină­tate, rezultă că cei mai mulţi au plecat din judeţe precum Bacău, Galaţi, Neamţ, Suceava şi municipiul Bucureşti – acestea fiind persoane care au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp. Principalele ţări de destinaţie au fost Italia, Spania, dar şi Marea Britanie, Germania sau Franţa.

Organizarea şi efectuarea recensă­mântului au fost lamentabile, crede profesorul Vasile Gheţău de la Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.

„Privind însă lucrurile pe un plan mai general, şi aceste două componente şi rezultatele provizorii sunt expresia fidelă a stării societăţii româneşti în anul recensământului (şi nu numai): o populaţie atinsă de criză economică, socială şi politică, profund divizată, excesiv politizată, cu multiple fracturi, disoluţie a autorităţii instituţiilor, atitudini iresponsabile faţă de recensământ ale unor oameni politici importanţi (în opoziţie pe atunci), societate civilă  modestă în manifestări, incompetenţă şi atitudini  anti-recensământ din partea unor insti­tuţii de presă şi chiar spirit civic  îndoielnic din partea celor care au refuzat recenzarea, nu au primit recenzorii şi nu au declarat informaţii corecte la înregistrare“, a spus Gheţău. El a mai explicat că operaţiunea de recu­perare a INS era singura po­si­bilitate de a determina un număr plauzibil al populaţiei cu reşedinţa obişnuită în România în octombrie 2011. „Şi cred că cifra de 20,1 milioane locuitori trebuie acceptată“. El adaugă că o privire rapidă asupra gradului de recuperare la nivel de judeţe, relevă o corelaţie semnificativă  cu scăderea numărului populaţiei în rezultatele provizorii faţă de populaţia de la începutul anului 2011 (sau chiar de la recensământul anterior, din anul 2002).

„Astfel de diferenţe nu au fost constatate la recensăminte anterioare, chiar dacă la toate recensămintele (de la noi şi de oriunde) există un grad de sub-înregistrare. Un recensământ nu este o operaţiune farmaceutică,  nicăieri. Una din marile probleme ale recensământului din octombrie 2011 a fost diferenţierea  dintre populaţia cu reşedinţa obişnuită în ţară (populaţia stabilă în termenii INS) şi populaţia cu reşedinţa obişnuită în străinătate (având în vedere şi imensul număr ar românilor aflaţi în alte ţări europene). Cred că datele publicate reflectă în bună măsură realitatea demografică a ţării şi sunt singurele pe care le avem asupra populaţiei stabile“, conchide profesorul Gheţău.

Cum îi influenţează pe oamenii de afaceri şi directorii de companii noile statistici demografice din România

 

Claudia Russu, director de marketing la Baumix (producător de materiale de construcţii)

„Nu poate fi decât un plus (faptul că sunt cu 1,1 milioane de persoane mai mult faţă de estimările iniţiale), pentru că va creşte practic puterea de cumpărare în piaţă, însă foarte important de văzut este între ce vârste se încadrează aceste 1,1 milioane de persoane. Spre exemplu, dacă sunt adulţi, ne interesează, pentru că ei sunt potenţiali clienţi. În principiu însă nu facem bugetele în funcţie de numărul total de locuitori. Targetul nostru sunt oraşele mari, iar când facem evaluări ne uităm la potenţialul oraşelor, la care adăugăm o creştere sau o scădere în funcţie de modul în care evoluează sectorul în care activăm.“


Anca Stroe, director de marketing la Danone South East Europe

„Produsele fabricate de Danone în Romania sunt comercializate în regiunea Europei de sud-est, pe o piaţă care totalizează 60 de milioane de consumatori. Variaţiile importante în dimensiunea pieţei sunt, desigur, un factor de luat în considerare pentru deciziile strategice. În privinţa deciziilor operaţionale, cum este cazul prognozei de vânzări, un astfel de factor nu a fost luat în calcul, întrucât prognoza se construieşte pe trendul derivat din datele reale de vânzări din lunile precedente.“


Tudor Furir, managing director al Pernod Ricard România

Tudor Furir spune că scăderea numărului de locuitori are un impact negativ asupra tuturor businessurilor. El consideră că principala problemă nu este doar aceea a scăderii populaţiei, ci că odată cu aceasta scade şi puterea de cumpărare a românilor.

„Cu siguranţă luăm în considerare numărul de locuitori atunci când ne facem bugetele, iar în industria asta luăm în special în calcul o anumită categorie, cea a persoanelor peste 18 ani. Populaţia scade, dar trebuie văzut ce categorie scade că s-ar putea să scadă numărul de locuitori cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani .Şi cred că această micşorare nu se datorează numai scăderii natalităţii, dar şi emigrării. Sunt mulţi tineri care pleacă din România.“ Totodată, managerul spune că acum oamenii chiar dacă au bani nu mai au apetit de consum pentru că nu există o predictabilitate a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.


Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna

Mihai Matyas CeO al celui mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere, consideră că este un lucru îmbucurător că în România sunt mai mulţi locuitori decât estima anterior INS, dar că nu ştie în ce măsură aceşti 20 de milioane de oameni sunt în ţară. „Din punctul de vedere al businessului acest lucru nu ne influenţează foarte mult pentru că în măsura în care datele sunt reale numărul nu este cu mult mai mai mare decât ne aşteptam. Toată lumea calcula populaţia României la 19 milioane.“ Totodată, el spune că, de exemplu, consumul de apă per capita creşte acum pentru că în raportările anterioare din domeniu era luat în calcul un număr de aproape 22 de milioane de locuitori.


Liviu Stoleru, director general al producătorului de cărămizi Cemacon

„În momentul în care facem bugetele, luăm în calcul populaţia, pe judeţe, pe zone, pe mediul urban şi rural, dar nu ne influenţează în niciun fel strategia de business faptul că suntem cu 1,1 milioane de persoane în plus faţă de cât se estimase iniţial, pentru că cifra nu spune de unde este populaţia respectivă, din mediul urban sau rural, sau ce vârstă are. E prea puţin să ne ajute. Mai mult, acest milion de oameni este împărţit în toată ţara, astfel că nu e determinant.“


Eugen Păturan, proprietarul francizei Bata

„La nivel teoretic ne ajută că suntem 20 de milioane şi nu 19. La nivel practic însă ar trebui investigat în profunzime să vedem din ce segment fac parte aceşti un milion de consumatori. Înainte de criză simţeam plecarea românilor în străinătate mai ales vara, când aceştia se întorceau în vacanţă şi cheltuiau. Mai mult, trimiteau bani acasă tot timpul anului, bani care animau consumul. În criză s-a simţit lipsa lor pentru că nu mai erau bani în piaţă. Pot spune că în boom lipsa lor s-a simţit în bine, iar în criză în rău. Totuşi, nu ne facem bugetele bazându-ne pe numărul de locuitori ai României raportat de INS. Noi targetăm maxim 10% din populaţie, şi avem deja date despre publicul nostru.“


Dragoş Petrescu, antreprenor

„Mult mai important decât numărul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creştere a veniturilor populaţiei şi o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât faptul că sunt 20 de milioane de români şi nu 19. Creşterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceştia ies în oraş. O creştere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“.

Dragoş Petrescu este proprietarul City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor şi al operatorului Caru’ cu bere, cu afaceri totale de 16 mil. euro şi 900 de angajaţi.


Marius Văcăroiu, CEO al Policolor

„Este foarte proaspătă informaţia, cifra mai mare nu poate decât să ne bucure. (…) Dimensiunea pieţei de consum - volum, valoare - este unul dintre factorii principali pe care o companie îi ia în calcul la realizarea strategiei proprii. Cifra

nou-anunţată nu va influenţa însă strategia Policolor în 2013. Aşteptăm recalculările INS pe indicatori precum piaţa forţei de muncă, calitatea vieţii (venituri şi cheltuieli populaţie, riscul de sărăcie), PIB pe locuitor şi, nu în ultimul rând, rata de şcolarizare. Policolor a avut o cifră de afaceri în 2012 de 31 milioane de euro şi 236 de angajaţi.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396