Economia judeţului Braşov, ridicată de nemţii din industria auto, dar care încă aşteaptă „pista de aterizare“ pentru noii investitori

Salariul mediu net în Braşov, de circa 1.500 de lei (cu 7% mai mic decât cel din restul ţării) şi faptul că aproape 30% din populaţia judeţului au un loc de muncă, precum şi universităţile din oraş au făcut ca, în ultimii ani, judeţul să nu fie ocolit de investitorii străini. Alături de fabricile care angajează mii de oameni în industria auto precum Autoliv, Schaeffler, Preh, Quin sau Draexlmaier, furnizorii de servicii de externali­zare de tip call center au început să îşi extindă prezenţa cu filiale în Braşov, pentru că au găsit buni vorbitori de limbi străine. Chiar la în­ce­pu­tul acestei săptămâni, compania Competence Call Center a anunţat că a deschis al doilea centru din România la Braşov, unde vor lucra 100 de oameni, vorbitori de limbi străine (engleză, spaniolă, italiană, franceză, rusă sau maghiară).

„Punctul forte al Braşovului este în primul rând forţa de muncă bine cali­fi­cată. În fostele fabrici de tractoare şi rul­menţi lucrau la un moment dat în jur de 100.000 de oa­meni, iar o ma­re parte dintre aceştia sunt în acest mo­ment an­ga­jaţi în cadrul pro­du­că­to­rilor de com­ponente auto din judeţ. Infra­struc­tu­ra de co­mu­nicaţii este bi­ne pusă la punct, iar cunoaşterea lim­bi­lor stră­ine de că­tre tineri a con­dus la dez­vol­­ta­rea cen­trelor de servicii de tip call center“, a expli­cat Mihai Miron, antre­pre­no­rul care controlează afa­cerea Rophar­ma din do­meniul retailului şi distribuţiei de medi­ca­mente, un business de peste 400 mil. lei în 2013, care a poziţionat compania pe locul opt în to­pul celor mai mari firme din judeţ de anul trecut.

În statisticile privind numărul de turişti din ju­deţ, Braşovul a înregistrat un progres semnifi­ca­tiv anul trecut, cu peste 123.000 de turişti străini ca­re au vizitat judeţul, în creştere cu 40% faţă de anul 2010. În total, numărul de turişti străini care au vizitat anul trecut Braşovul reprezintă 7% din numărul total înregistrat la nivel naţional.

„Indicatorii economici arată bine, însă per­cep­tual, oraşul nu este dinamic.Toată lumea vor­beşte despre turism, însă un oraş de talia Bra­şo­vu­lui are nevoie şi de industrie. Am stat în Braşov în ultimele patru luni şi mi se pare că acolo comu­ni­tatea de business a intrat într-o zonă de confort şi nu mai vrea să iasă“, a spus Aliz Kosza, un exe­cu­tiv care a condus companii precum MOL, Orkla Foods sau Fabryo şi care deţine în prezent pro­pria firmă de consultanţă. Kosza, care a avut pro­iecte de consultanţă în marile oraşe din ţară, spu­ne că judeţe precum Cluj şi Iaşi vibrează, au co­mu­nităţi de business puternice, în timp ce în Braşov me­diul e mai puţin dinamic.

În prezent, cele mai multe cereri de forţă de muncă în Braşov provin din industria auto şi din cea a centrelor de servicii – shared service center-e şi call-center-e.

„Dacă în auto se caută în special oameni teh­nici, în servicii se recrutează foarte mult proas­păt absolvenţi de facultate, cunoscători de limbi străine. Avantajul Braşovului este acela că încă are forţă de muncă bine calificată dispo­ni­bilă, mai multă ca în alte oraşe mari. În plus, ni­velul salarial este puţin mai scăzut chiar faţă şi de Sibiu“, a explicat Bogdan Florea, directorul ge­neral al companiei de re­crutare Trenkwalder, care are filială şi în Braşov.

Una dintre cele mai mari probleme în Braşov este faptul că nu are încă o infrastructură pentru transport aerian bine pusă la punct, iar aeroportul din Ghimbav, unde este şi un parc industrial, ar trebui, teoretic, să fie finalizat anul vi­itor. De altfel, în parcul industrial din Ghim­bav există mai multe fabrici mari, printre care şi cea dezvoltată de Continental, care dezvoltă o unitate de pompe de alimentare cu combustibil, cea a nemţilor de la Preh, care produc aici siste­me de comandă de acţionare şi control pentru autovehicule, dar şi a grupului Quin care fabrică ornamente de decor pentru industria auto.

„Am văzut pista de aterizare construită pe noul aeroport, despre care se spune că ar trebui să fie gata anul viitor, ceea ce va încuraja firmele să facă investiţii. Avem EADS care produce com­ponente pentru avioane Airbus şi Eurocop­ter care produce componente pentru elicoptere care vor face mai multe investiţii, cel mai pro­babil, dacă aeroportul va fi funcţional“, a mai spus Mihai Miron, care prin contribuţia sa în business a generat 130 de milioane de euro pe an în industria de sănătate şi a creat trei com­panii aflate în top 10 în judeţul Braşov.

Cea mai mare companie din judeţul Braşov este lanţul elveţian Selgros Cash&Carry, care avea la finalul anului trecut afaceri de peste 3 mld. lei şi 4.000 de angajaţi.

Pe lângă închiderile de fabrici precum Trac­torul, Rul­mentul şi fabrica de ciocolată Poia­na (care acum se produce în Bulgaria), este posibil ca Braşovul să mai piardă o fabrică de medica­men­te, Europharm, pe care grupul britanic GlaxoSmithKline a anunţat că o va închide.