Economia românească creşte mai mult decât estimările de la începutul anului, ceea ce atrage de la sine ajustări în lanţ în sens pozitiv ale cifrelor pentru 2015 şi pentru anii următori.
La Bucureşti, Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit datele pentru acest an de la o creştere de 2,8% la 3,3%, iar ritmul va accelera în anii următori, până la un plus de 4% în 2018.
De asemenea, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD, unul dintre principalii finanţatori ai României, estimează că economia va creşte cu o medie de peste 3% în următorii ani, faţă de o estimare de 2,5-2,8% până acum.
Analiştii economici sunt chiar mai optimişti, Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, mergând pe un plus de 4,1% în acest an.
În primul trimestru economia a avut un plus de 4,3% faţă de T1 2014, construcţiile, în special pe zona rezidenţială, reuşind să intre pe plus, iar industria IT a accelerat puternic, desantul investiţiilor din acest domeniu mărind cererea de forţă de muncă şi, implicit, salariile oferite.
Scăderea dramatică a dobânzilor la lei (indicele Robor la trei luni folosit la credite este cotat la 1,3-1,4% pe an faţă de 6% în 2012) a mărit suma disponibilă din portofelele românilor, ceea ce a impulsionat consumul.
Piaţa auto şi-a revenit, iar vânzările de camioane au urcat cu peste 20% în primele patru luni, în condiţiile în care un camion costă între 80.000 şi 100.000 de euro, ceea ce înseamnă un semnal bun pentru economie şi încrederea clienţilor în viitor.
Astăzi, 1 iunie, intră în vigoare scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, ceea ce ar trebui să majoreze consumul sau să disponibilizeze resurse financiare prin scăderea preţurilor la produse alimentare (cu 12%), banii disponibili urmând să se îndrepte către alte sectoare, acolo unde bunurile nu sunt de utilitate zilnică - îmbrăcăminte, electronice, achiziţii de locuinţe sau de maşini etc.
Motoarele încă gripate sunt investiţiile în infrastructură ale statului, care continuă să scadă cu toate că bugetul este pe plus. şi creditarea bancară, acolo unde plusul înregistrat la împrumuturile în lei nu reuşeşte să acopere minusul de la creditarea în valută. Pe de o parte băncile susţin că vor să dea bani companiilor, dar nu există proiecte bancabile suficiente, în schimb BNR spune că existe suficiente companii bancabile, dar că băncile trebuie să îşi schimbe modelul de afaceri, iar bancherii să fie mai bine pregătiţi. „Dacă sectorul bancar vrea să ofere altceva decât a oferit până acum, trebuie să aibă şi oameni care să facă acest lucru“, a menţionat Florian Neagu, şef serviciu riscuri macroprudenţiale din cadrul BNR.
Joi, 4 iunie, Institutul Naţional de Statistică va publica datele detaliate privind evoluţia PIB în primul trimestru pe componente.
