Datele primei rectificări bugetare prezentate miercuri de ministrul finanţelor Florin Cîţu îi face pe economişti să rămână în expectativă: nu se vede lumina de la capătul tunelului pentru a spera că economia va avea o scădere de sub 2% în acest an; scăderea economică va fi mai grea, deficitul mai mare, iar finanţarea va veni greu. În plus, raţionamentul de a menţine în buget majorarea pensiilor este doar electoral, iar raţiunile electorale trebuia să fi dispărut în această criză gravă.
Datele prezentate de ministrul finanţelor miercuri prognozează o scădere economică de 1,9% şi o majorare a deficitului bugetar de la 3,6% din PIB, estimare la începutul anului, la 6,7% din PIB.
Veniturile în bugetul consolidat ar urma să scadă cu puţin peste 23 mld. lei, iar cheltuielile să crească cu 12,5 mld. lei. Dar o reducere de venituri de 23 mld. lei înseamnă, în procente, o scădere faţă de sumele aşteptate la început de an (360 mld. lei), de doar 6,4%. Doar cu 6,4% scad veniturile bugetului şi atât de puternică va fi recuperarea, în a doua parte a anului, încât ea va compensa scăderea cu două cifre din primul semestru? Acum, dacă aceste scăderi sunt compensate cu veniturile suplimentare de la UE, de 3,9 mld. lei, goul rămâne de doar 19,4 mld. lei, adică cu 5,3% mai puţin decât se aştepta la început de an.
În privinţa cheltuielilor, acestea, estimeză Ministerul de Finanţe, vor creşte cu 12,3 miliarde de lei. La cheltuieli bugetate, la început de an, de 400,7 miliarde de lei, creşterea este de 3,1%. Atât de puţini bani în plus cer nevoile noi ale bugetului?
Analiştii economici consultaţi de ZF sunt de părere că estimările guvernului privind evoluţia economiei în acest an este optimistă şi ca şi consecinţă şi deficitul bugetar va înregistra un declin mai mare decât cel prognozat de guvern. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România şi Aurelian Dochia, analist economic, sunt de părere că prognoza FMI de scădere economică de 5% în România este mai aproape de adevăr.
„Probabil guvernul presupune o revenire în «V» a economiei. Este posibil ca economia să nu scadă atât de mult, însă mă uit şi la prognozele FMI, de scădere de 5%. Eu aş merge mai degrabă spre prognoza FMI, pe fondul faptului că această criză va afecta încrederea consumatorilor şi astfel consumul îşi va reveni mai greu”, comentează Adrian Codîrlaşu.
La rândul său, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, explică faptul că fiecare punct procentual pierdut din creşterea economică înseamnă 0,35 puncte procentuale care se vor adăuga la deficitul bugetar. Prognoza Raiffeisen Bank prevede o contracţie economică de 6% în 2020.
„Calculele sunt relativ simple. Dacă înainte de criză ţinta de deficit era de 3,6%, iar opinia Consiliului Fiscal era că acesta sa va apropia de 4,6% din PIB, la o creştere economică de 4,1%, acum noi vedem o scădere de 6%. La fiecare punct procentual în minus pentru scăderea economică se adaugă 0,35 puncte procentuale în deficit. Astfel, am ajunge la un deficit de peste 8% din PIB, la care se adaugă plata şomajului tehnic, achiziţiile de aparatură medicală şi înlesnirile la plata taxelor. Estimarea FMI pe acest pachet este de 2% din PIB, deci ajungem la peste 10%”, a declarat el pentru ZF.
La rândul său, Aurelian Dochia spune că cifrele furnizate de guvern arată că începe să conştientizeze impactul economic al pandemiei, chiar dacă, în opinia sa, cifrele sunt optimiste.
„Sunt cele mai realiste cifre din tot ce a fost menţionat până acum. În sfârşit începe să fie recunoscută amploarea dezastrului, deşi, cred eu, că încă cifra privind contracţia economică este prea mică şi de la asta pornesc şi celelalte cifre. Eu cred că scăderea economică din 2020 va fi mai mare decât 1,9%, mai degrabă aş fi spre cei 5% pe care îi indică FMI şi în aceste condiţii toate celelalte lucruri se înrăutăţesc. Dincolo de toate aceste cifre este vorba de nişte oameni care vor avea dificultăţi”, comentează Aurelian Dochia pentru ZF.
Potrivit datelor de la Finanţe, scăderea veniturilor ar urma să fie şi ea în total de doar 19,4 mld. lei, iar cheltuielile în plus cu numai 12,5 mld. lei.
Proiectul de rectificare bugetară menţine ţinta de majorare a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, un efort bugetar de 25 mld. lei doar pe ultimele trei luni din an (septembrie-decembrie).
„Suspectez că în contextul actual a menţine creşterea pensiilor, a menţine neatins sectorul de stat fără să iei aceleaşi măsuri pe care le-ai luat în sectorul privat de şomaj tehnic şi aşa mai departe este pur şi simplu un raţionament electoral şi nu unul care se bazează pe o logică economică”, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR).
Ionuţ Dumitru spune că este esenţial ca deficitul bugetar să fie menţinut într-o zonă finanţabilă, iar majorarea pensiilor iese din această logică. El susţine că guvernul va trebui să apeleze la toate resursele de finanţare posibile, de la cele interne la cele externe cum ar fi pieţele, dar şi instituţiile precum Comisia Europeană, Banca Mondială sau Fondul Monetar Iinternaţional (FMI).
„Este de remarcat că a fost menţinută creşterea pensiilor cu 40%, ceea ce este contrar aşteptărilor analiştilor şi pieţelor financiare. Din perspectiva finanţării trebuie luate în calcul absolut toate sursele de finanţare posibile. FMI are în momentul de faţă o facilitate foarte atractivă care pune la dispoziţia solicitanţilor surse importante de finanţare fără condiţionalităţi, iar termenii de finanţare sunt cei mai buni pe care îi putem accesa în momentul de faţă”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Guvernul a publicat miercuri estimările evoluţiei economiei afectate de criză, iar Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a prezentat evoluţia PIB pe componente. Astfel, de la o creştere de 4,1%, anticipată la început de an, PIB-ul ar urma să aibă o cădere de 1,9%. Valoarea adăugată brută (VAB) în industrie va scădea de la minus 1,5% anul trecut la minus 4,2% în acest an. În construcţii, căderea VAB va fi de minus 1,7%, de la o creştere de 17,3% în 2019, iar, în servicii, ar urma să avem o contracţie a valorii adăugate brute de 1,4%, faţă de o creştere de 4,8%, anul trecut.
