Preşedintele francez Emmanuel Macron va continua în această săptămână cu planul său de a revizui sistemul costisitor de pensii al ţării prin creşterea vârstei de pensionare, riscând noi proteste de stradă şi o reacţie din partea adversarilor politici, scrie Financial Times.
Marţi, guvernul va prezenta proiectul de lege, care este de aşteptat să le ceară cetăţenilor francezi să lucreze doi sau trei ani după vârsta actuală de pensionare de 62 de ani pentru a se califica pentru o pensie completă. În încercarea de a câştiga sprijin, guvernul va oferi, de asemenea, o serie de „îndulcitori”, cum ar fi o creştere a pensiei minime şi concesii pentru persoanele în vârstă cu locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic.
Însă, în condiţiile în care sindicatele au promis că vor face grevă în cazul oricărei creşteri a vârstei de pensionare, iar partidele de stânga şi de extremă dreapta se pregătesc să conteste reformele, lupta lui Macron se anunţă deosebit de grea. Pensiile au devenit o problemă totemică pentru preşedintele francez, un simbol al ambiţiilor sale reformiste şi al capacităţii sale de a promulga politici în ciuda faptului că a pierdut majoritatea parlamentară anul trecut.
Alianţa centristă a lui Macron deţine în prezent 251 de locuri în adunarea naţională - mai puţin decât pragul de 289 necesar pentru a adopta legi - astfel încât adoptarea legislaţiei a devenit mai dificilă.
Chiar şi aliaţii lui Macron recunosc că mizele sunt mari şi că potenţialul noilor decizii de a crea tulburări sociale este considerabil, deoarece gospodăriile resimt deja presiunea unei inflaţii în creştere şi a unei încetiniri economice. Sondajele arată că aproximativ 70% dintre francezi se opun creşterii vârstei de pensionare.
„Dacă această reformă nu va trece, probabil că va complica al doilea mandat al preşedintelui, deoarece ar putea fi văzută de oameni ca un semn de slăbiciune", a declarat Marc Ferracci, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron. „Totuşi, nu cred că asta se va întâmpla”.
Revizuirea regimului de pensii din Franţa a fost un punct cheie al campaniei de realegere a lui Macron. Propunerea vine după ce acesta a încercat o versiune diferită a reformei în 2019, care a fost abandonată în timpul pandemiei Covid-19.
Preşedintele francez susţine că majorarea vârstei de pensionare este singura modalitate de a păstra sistemul intact pe măsură ce raportul dintre lucrători şi pensionari continuă să scadă. El a exclus alte abordări, cum ar fi creşterea taxelor, reducerea pensiilor sau creşterea datoriei publice.
„Trebuie să muncim mai mult timp", a declarat preşedintele francez în discursul televizat de Anul Nou. Obiectivul reformei este „consolidarea sistemului de pensii, care, dacă nu facem nimic, va fi ameninţat, deoarece ne vom baza pe datorie pentru a-l finanţa".
Guvernul susţine, de asemenea, că este necesară creşterea vârstei de pensionare pentru a îmbunătăţi rezultatele relativ slabe ale Franţei în ceea ce priveşte menţinerea persoanelor în vârstă în câmpul muncii. Rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani este de 56%, comparativ cu o medie de 59% în ţările UE şi de 61% în grupul OCDE de economii avansate. Doar aproximativ jumătate dintre francezi mai lucrează la vârsta de 62 de ani.
