România este al patrulea producător de gaze din Europa ca mărime şi se pregăteşte să livreze gazul din Marea Neagră către Austria, însă 566.000 de apartamente cu peste 1,2 milioane de locatari din Bucureşti se întreabă dacă vor primi sau nu căldură în această iarnă în condiţiile în producătorul (Elcen) şi distribuitorul de energie termică (RADET) au făcut cerere de intrare în insolvenţă. Furnizorul de gaz, Romgaz, a anunţat că de ieri, 27 septembrie, opreşte livrările către Elcen.
„Eu sunt din iulie aici. Nu ştiu de ce nu a intrat compania în insolvenţă în aprilie şi a intrat acum. Eu nu eram atunci“, spune Dan-Ovidiu Agrişan, membru în consiliul de administraţie al Elcen, compania care asigură 90% din energia termică din Bucureşti. Elcen este deţinută de către Ministerul Energiei, care ar trebui să se ocupe de restructurarea şi viabilizarea acestei companii, iar RADET de către Primăria Capitalei, care are de asemenea în sarcină restructurarea acestei companii.
Săptămâna trecută, Electrocentrale Bucureşti (Elcen) a decis înaintarea cererii de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, la doar o zi după ce RADET - Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice - a luat aceeaşi decizie. Deşi insolvenţa Elcen a fost anunţată peste noapte, Agrişan spune că s-au făcut calcule.
„Am analizat să vedem ce înseamnă insolvenţa RADET-ului singur şi insolvenţa ambelor entităţi, iar cifrele ne arată că aceasta fost varianta cea mai bună. Nu suntem încă în insolvenţă totuşi şi sunt convins că în perioada următoare vom găsi soluţii. O să discutăm o reeşalonare a datoriilor, o să fie calendare“, explică Agrişan.
Până la găsirea unor soluţii, Romgaz, compania care asigură gazul natural necesar producerii energiei de către Elcen, a anunţat că întrerupe livrările.
„Din 27 septembrie 2016 (ieri - n.red.) Romgaz este obligată să întrerupă livrările de gaze naturale către Elcen“, a comunicat cel mai mare producător de gaze din România.
„Romgaz a semnat în luna iulie 2016 două contracte de furnizare gaze naturale către Elcen aflate în derulare până la data de 30 septembrie 2017, în valoare cumulată de 935,5 milioane de lei. De asemenea, cele două companii au convenit în luna august o reeşalonare a datoriilor restante ale Elcen către Romgaz pentru o perioadă de 36 de luni. Datoria actuală a Elcen către Romgaz este de 319 milioane lei“, mai spune compania. Reprezentanţii Romgaz mai spun un lucru, la finalul comunicatului de presă, şi anume că firma are datoria de a proteja în egală măsură interesele tuturor clienţilor şi pe cele ale acţionarilor.
„Situaţia este foarte delicată la Romgaz“, spun specialiştii din piaţă.
„Recenta decizie care solicita intrarea în insolvenţă a Elcen Bucureşti fără a informa în prealabil partenerii şi neîndeplinindu-se formalităţile prevăzute în contractele încheiate obligă conducerea Romgaz să acţioneze în limitele mandatului acordat de consiliul de administraţie şi acţionari, respectiv de a acţiona în interesul companiei şi al acţionarilor săi şi de a respecta în aceeaşi măsură toţi consumatorii cărora direct sau indirect le furnizează gaz în Romania“, continuă Romgaz.
Cum s-a ajuns în această situaţie? În timp ce Elcen este deţinută de Ministerul Energiei, RADET este controlată de Primăria Bucureştiului. Elcen produce energia termică, care mai departe este transportată prin conductele RADET.
Mai departe, RADET încasează facturile de la populaţie şi agenţi economici şi plăteşte către Elcen enegia consumată, astfel încât Elcen să poată plăti Romgaz, de exemplu. Din 1996 însă, această relaţie nu mai funcţionează, astfel că în vara anului acestuia datoriile RADET către Elcen se ridicau la peste 3,6 mld. lei, în contextul în care gradul de încasare a facturilor este de peste 96%.
În linii mari, costul încălzirii unui apartament în Bucureşti este subvenţionat în proporţie de circa 52%, dar problema este că subvenţiile acordate de primărie nu acoperă costurile.
„Costurile energiei termice şi costurile de reţea care sunt acum subvenţionate sunt la nivelul anului 2010. De atunci însă, toate costurile au crescut în medie cu 24%. Niciodată primăria nu a acoperit aceste costuri. Un serviciu de utilitate publică cum este acesta nu poate exista decât dacă ţi-l asumi“, spune Gabriel Dumitraşcu, fostul preşedinte al consiliului de administraţie al RADET.
„Peste 80% din reţeaua RADET are o vechime de mai bine de 40 de ani. În mod normal aceasta nu ar trebui să fie mai mare de 20 de ani. În plus vorbim de o reţea supradimensionată. Dacă în 1990 se livrau 11 milioane de gigacalorii, circa 7,5 milioane de gigacalorii mergând spre consumatorii industriali, anul trecut acest segment a dispărut complet. Pe de altă parte însă, sub 5% din numărul de apartamente branşate la sistemul centralizat au ales alte soluţii. Valul de debranşări care este mediatizat nu este real. Reţeaua este a primăriei, iar investiţiile sunt aprobate de consiliu. În ultimii ani însă alocările au mers spre zero.“
Dumitraşcu spune că scenariul insolvenţei era real dacă într-adevăr exista un sprijin financiar din partea primăriei Bucureştiului.
„Insolvenţa nu se poate declanşa în miezul iernii. Nu ai timp să te organizezi. Faci o mişcare ca aceasta în aprilie. Anul trecut, de exemplu, s-a apelat la un împrumut de trezorerie. Şi acum era necesară o infuzie de capital, iar primăria avea aceşti bani. Acestea sunt măsuri luate pe picior pentru a se evita asumarea unei răspunderi. Insolvenţa nu echivalează cu asumarea unei răspunderi“, a mai spus Dumitraşcu.
Nimeni nu lasă Bucureştiul în toiul alegerilor
Alţi oameni din piaţă spun că cel mai bun scenariu ar fi fost un eventual faliment al RADET, urmat de preluarea licenţei de către Elcen.
„Ceea ce s-a făcut acum nu ajută decât la plasarea unei responsabilităţi politice dintr-o parte în alta.“
Pe de altă parte, Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, firma care a avut pe mâini insolvenţa Hidroerlectrica, cel mai complex dosar de acest tip din România, spune că declanşarea insolvenţei în cazul RADET şi Elcen a fost făcută tocmai pentru ca cele două firme să poată trece de perioada iernii.
„Dacă te prinde insolvenţa într-un contract cu entitatea respectivă,†rămâi captiv în procedură“, spune Remus Borza.
Potrivit acestuia, insolvenţa poate genera şi un „haircut“ al datoriilor celor două entităţi, cu până la 90%.
„Este vorba de Bucureşti totuşi. Nu cred că problemele nu se vor rezolva“, mai spune avocatul.
