ZF 24

Energia ridică tensiunea la maximum între politicieni, investitori, autorităţi şi consumatori

Autor: Roxana Petrescu

30.05.2013, 20:27 4741

Premierul Victor Ponta a ieşit ieri la rampă cu două declaraţii agresive la adresa E.ON România şi a Autorităţii Naţionale de Reglementare în dome­niul Energiei (ANRE), aceasta fiind prima răbufnire de acest gen, mai ales la adresa unui investitor privat.

În subteran însă în ultimii 5 ani s-au acumulat tensiuni între autorităţi şi firmele de distribuţie de energie şi gaze, acestea din urmă preluate de com­pa­nii din străinătate precum Enel (controlat de sta­tul italian), GDF SUEZ (controlat de statul fran­cez), CEZ (controlat de statul ceh) şi E.ON (Germania). Ten­siunile au fost alimentate de ce­re­rile succesive ale acestor ope­ratori privind creşterea pre­ţu­rilor la uti­l­i­tăţi, fără o îm­bună­tă­ţire vizi­bi­lă a servi­ci­ilor li­vrate. De data aceasta, de­cla­raţiile aci­de au fost ge­ne­rate de ener­gia verde, dome­niu sub­­ven­ţionat de statul ro­mân, care a atras investiţii de 3,5 mld. euro în ultimii trei ani de zile. Cea mai mare par­te a acestor bani s-a dus însă pe impor­tul de eoliene către firme precum General Elec­tric sau Vestas, care nu au unităţi de producţie locale.

„Nu, investiţiile s-au trans­format într-un ca­zinou, nici la cazinou nu poţi să câş­tigi atât de mult“, i-a spus ieri premierul Victor Ponta şefului E.ON Ro­mânia, Frank Hajdinjak.

Cu o zi înainte, directorul com­­paniei E.ON, cu afaceri de 1,2 mld. euro în România, a spus că dacă schema de spri­jin pen­tru energia ver­de se va modifica în sensul pro­pus de guver­n, grupul ger­man va re­nun­ţa la proiecte eolie­ne de 180 mil. euro în Mol­dova. „Unde este sta­bilitatea? Noi nu jucăm la cazinou. Cerem un mediu stabil“, a precizat Hajdinjak într-o confe­rin­ţă de presă.

E.ON nu a început inves­tiţiile în proiectele eoliene. De altfel, grupul nu are nicio investiţie finalizată într-o unitate de producere a energiei în România. Nemţii mai au în derulare un proiect, alături de italienii de la Enel, într-o centrală pe cărbuni de 800 MW.

Hajdinjak a spus însă că această centrală, am­plasată la Brăila, se va face tot dacă va exista un ajutor substanţial din partea statului român.

De altfel, în ultimii 20 de ani a fost pusă în funcţiune o singură termocentrală pe gaze privată, cea făcută de Petrom la Brazi, dar şi această unitate primeşte un ajutor din partea statului român prin faptul că este scutită de la formarea coşului de gaze cu importuri scumpe ruseşti. În rest, în ultimii trei ani de zile s-au montat, datorită schemei de sprijin pentru verde, proiecte de 3,5 miliarde de euro.Oamenii de pe cealaltă parte a baricadei au la rândul lor o serie de explicaţii. „Consumul este cel mai important factor al pieţei de energie“, spune Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, firma de comerţ cu energie din cadrul CEZ România, cel mai mare investitor în sectorul eolian local.

„Elementul care a declanşat conflictul este faptul că România are acum mai multă energie decât are nevoie, lucru care pune presiune pe producătorii clasici“, a mai spus reprezentantul CEZ.

Practic, cu o producţie hidro foarte bună, cu energia verde care are prioritate în sistem, cu o centrală nouă pe gaze făcută de Petrom, cu aportul centralei de la Cernavodă şi cu un consum în continuă scădere de la începutul anului, marile termocentrale, cu mii de angajaţi, au rămas fără o piaţă de desfacere.

În perioada Paştelui de exemplu, care anul acesta s-a unit cu zilele libere de 1 Mai, la Complexul Energetic Oltenia, companie cu aproape 20.000 de angajaţi, a avut loc o situaţie nemaiîntâlnită de 15 ani. Unităţile aproape s-au oprit din cauza lipsei pieţei de desfacere. Ieri de exemplu, energia pe cărbune asigura 23% din producţie, dar asta şi din cauza faptului că un reactor de la Cernavodă este oprit.

„Nu este însă o situaţie valabilă numai la noi. Nu avem unde exporta în regiune. Pe de altă parte, este adevărat că nu poate fi neglijată nici influenţa în facturi“, a mai spus Lungu.

 

Scumpirea facturilor

De exemplu, potrivit unor calcule făcute de ZF, un consumator casnic cu un apartament cu două camere în Bucureşti care consumă lunar circa 190 kWh de energie plăteşte acum pentru factura la curent cu 30% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă în urmă cu un an de zile în factură nu se regăseau banii plătiţi pentru energia verde, acum contribuţia în contul certificatelor verzi reprezintă circa 10%.

Nicolae Havrileţ, şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a spus însă recent că şi veniturile românilor sunt prea mici şi că în mod normal guvernele ar trebui să se îngrijească mai degrabă de creşterea veniturilor populaţiei, iar nu de menţinerea la un nivel jos, pe baze nesustenabile, a preţurilor energiei.

Şi el, la fel ca şeful E.ON România, a fost penalizat de premierul Victor Ponta: „Toată lumea e foarte bună la dat sfaturi. Domnul preşedinte de la ANRE e bun la sfaturi. Eu aştept de la el să aibă grijă să aplice regulile europene, că încă la ANRE văd că, în afară de energie eoliană, ei nu ştiu altceva. Să îşi facă treaba şi să ne dea sfaturi mai puţine!“.

 

Marii consumatori ameninţă, dar Dacia importă tablă

În cazul consumatorilor industriali impactul este şi mai puternic, dar acest impact este pe de o parte domolit de scăderea preţurilor din piaţă, efect generat tot de penetrarea energiilor verzi. În cazul casnicilor însă, deşi în factură este inclus sprijinul pentru energia verde, în coşul cu care este alimentată populaţia nu intră electricitatea produsă de eoliene sau solare.

„Este normal să existe o astfel de analiză şi pot să spun că de ambele părţi există exagerări. Ceea ce trebuie însă să înţelegem este că totul se întâmplă pe fondul unei crize accetuate, de scădere a preţurilor la aluminiu, la oţel, aşă că presiunile sunt mari“, a completat Lungu, care crede că va fi adoptat un set de măsuri care să tempereze apetitul investitorilor pentru regenerabile.

Cele mai mari presiuni din sectorul industrial au fost făcute de Alro şi ArcelorMittal Galaţi, cei mai mari doi consumatori de energie din România, care au ameninţat cu reducerea opreaţiunilor şi posibila retragere în cazul în care schema de sprijin va fi menţinută în actuala formă.

Pe de altă parte însă, Alro este abonat la energia hidro printr-un contract până în 2018 iar ArcelorMittal Galaţi este alimentat acum de Nuclearelectrica, după ce doi ani de zile a beneficiat de energie hidro. Hidroelectrica şi Nuclearelectrica sunt cei mai ieftini producători de energie din România. Chiar şi cu energia ieftină însă, de patru ani de zile conducerea combinatului de la Galaţi a disponibilizat sute de angajaţi anual şi a închis jumătate din capacităţile de producţie, motivând scăderea cererii. Pradoxal însă, Dacia de exemplu, trebuie să-şi ia tabla pentru maşini din import pentru că indienii de la ArcelorMittal nu au investit la Galaţi cele 50 mil. euro necesare în laminorul de tablă pentru a obţine tablă galvanizată şi uniformă necesară pentru caroserii.

 

Ce rămâne aici?

„Curentul din România este cel mai ieftin. Este o dublă presiune, cea a scăderii consumului şi cea venită din partea industriei“, spune la rândul său Ionel David, preşedintelui Asociaţiei Române pentru Energia Eoliană, organizaţie care include investitori, case de avocatură sau furnizori de componente pentru industria eoliană.

„Schema era ca un derdeluş. A fost gândită pentru a-i atrage aici pe investitori în criză. Potrivit calculelor existente din 2015 oricum s-ar fi depăşit ţinta de energie verde ceea ce ar fi dus la scăderea facturilor, iar din 2018 oricum se reducerea numărul de certificate. Lucrurile se nivelau. Schema a funcţionat excelent“, a mai spus Ionel David.

Anul trecut, valoarea certificatelor verzi emise în contul producţiei de energie verde s-a ridicat la circa 300 de milioane de euro, iar anul aceasta valoarea s-ar putea dubla.

Problema este însă că în schimbul acestor bani industria locala a beneficiat puţin de pe urma investiţiilor de 3,5 miliarde de euro realizate în domeniu pentru că cea mai mare parte a echipamentelor utilizate au fost importate.

Potrivit ultimelor declaraţii făcute de ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se va modifica Legea 220/2008 care stabileşte schema de sprijin pentru energia verde ar putea fi adoptată chiar săptămâna viitoare. Ordonanţa prevede amânarea acordării unui număr de certificate verzi în funcţie de tehnologie până în 2017, cu recuperarea ulterioară a acestora, precum şi scutiri de la plata certificatelor verzi pentru marii consumatori industrali.

„Sunt anumite probleme pentru că Ministerul Finanţelor nici nu vrea să audă de ajutor de stat, dar poate fi adoptat documentul săptămâna viitoare“, a spus Ionel David.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 31.05.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO