Analiştii Erste Group, proprietarul BCR, au revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026, de la 4,6% la 5,1%, ajustarea reflectând în principal impactul preconizat al preţurilor mai ridicate la combustibili în urma izbucnirii conflictului din Iran.
”Continuăm să anticipăm o decelerare bruscă în timpul verii, odată ce majorările impozitelor indirecte şi liberalizarea preţurilor la energie electrică vor ieşi din baza statistică. Scenariul nostru de bază presupune că şocul preţului petrolului se va dovedi tranzitoriu, preţul Brent urmând să scadă vizibil în a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, dacă şocul se dovedeşte a fi mai persistent, acesta ar putea determina o creştere a prognozei noastre privind inflaţia la sfârşitul anului 2026”, se arată în analiza Erste.
Analiştii susţin că o creştere de 10% a preţurilor petrolului adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflaţia de la sfârşitul anului.
Guvernul a introdus recent măsuri pentru a atenua şocul preţurilor la combustibili, aşa că impactul direct asupra preţurilor de consum ar trebui să rămână relativ limitat.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat marţi o inflaţie anuală de 9,9% pentru luna martie, în creştere faţă de rata de 9,3% din februarie.
În acelaşi timp, Erste consideră că majorarea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR este extrem de improbabilă, deşi o gestionare mai strictă a lichidităţilor ar putea fi determinată de episoade de presiuni asupra monedei naţionale, având în vedere că rata efectivă se situează în prezent la nivelul facilităţii de depozit, de 5,50%.
”Având în vedere evoluţia ascendentă a profilului inflaţiei pe termen scurt, ne aşteptăm ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri ale ratei dobânzii cel mai devreme la ultima şedinţă a anului, programată pentru luna noiembrie .Pe lângă o evaluare mai bună a amplitudinii şocului energetic şi a eficacităţii măsurilor de compensare adoptate de guvern, BNR va urmări probabil mişcările Băncii Centrale Europene”.
Erste a revizuit marţi prognoza privind evoluţia economiilor din Europa Centrală şi de Est, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, apreciind că situaţia este fragilă în regiunea, iar revenirea la fluxurile normale de aprovizionare cu energie nu va fi imediată.
”Va dura ceva timp până când preţurile materiilor prime vor reveni la nivelurile dinainte de război. Prin urmare, procedăm la o actualizare a previziunilor economice pentru CEE, întrucât impactul negativ se simte simte în unele cazuri”.
Recent, BCE şi OECD au revizuit în sens descendent proiecţiile privind PIB-ul pentru zona euro în 2026. Creşterea economică mai redusă în zona euro, cu aproximativ 0,3-0,4 puncte procentuale faţă de aşteptările de dinainte de război, va avea o influenţă negativă pentru regiune. În ceea ce priveşte perspectivele de creştere, revizuirea ratei medii de creştere pentru CEE8 este marginală (de la 2,7% la 2,4%). În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ajustările variază între 0,2 şi 0,3 puncte procentuale.
Doar în România revizuirea este mai mare, de la 1% la 0,3% în prezent, mult sub media regiunii, de 2,4%.
În opinia Erste, România a fost cea mai expusă la încetinirea ciclică a creşterii economice (indiferent de război), întrucât pachetul de consolidare fiscală afectează activitatea economică. Prognoza pentru 2027 indică o creştere PIB de 2,5% în România, apropiată de media regiunii, de 2,6%.
În ceea ce priveşte inflaţia, media pe 2026 este estimată la 7,7%, cea mai mare din regiune, urmând să coboare la 4,2% în 2027.
În scenariul de criză construit de Erste, în care conflictul din Golf escaladează sau preţurile la mărfuri rămân ridicate pe o perioadă prelungită din cauza lipsei transportului prin Strâmtoarea Hormuz, România ar putea intra în recesiune.
