România şi Polonia se confruntă în 2025 cu cele mai mari deficite fiscale din regiune, de 7-8% din PIB, procente estimate să scadă în 2026, când deficitul Poloniei ar putea să-l depăşească pe cel al României, arată o analiză realizată de grupul austriac Erste.
”România se confruntă cu cele mai mari provocări fiscale din regiune. În ciuda pachetului de consolidare recent aprobat, perspectivele fiscale pentru 2025 nu sunt optimiste, revizuirea bugetară ce urmează fiind probabil să majoreze deficitul la 8% din PIB, faţă de ţinta anterioară de 7%”, spun analiştii.
Pentru 2026, Erste anticipează o reducere la 6,4% din PIB, pe fondul implementării integrale a măsurilor fiscale propuse de guvernul de la Bucureşti.
Datele preliminare ale situaţiei finanţelor statului văzute de Ziarul Financiar arată că veniturile au crescut, în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%. Deficitul bugetar, ca pondere în PIB (la opt luni), este identic cu cele opt luni din 2024 – 4,5% din PIB. Ca valoare, deficitul este cu 6 miliarde de lei peste cel de anul trecut.
În cazul Polonie, raportul Erste menţionează că guvernul de la Varşovia menţine o politică fiscală relaxată, cu deficite prognozate la 7% în 2025 şi 6,8% în 2026.
”Proiectul de buget pentru 2026, anunţat recent, arată eforturi limitate de consolidare, taxa pe bănci conturându-se drept principala sursă potenţială de venituri suplimentare”, arată analiza.
Guvernul Poloniei a majorat în august prognoza pentru deficitul din 2025 şi a estimat doar o scădere modestă anul viitor, susţinând că cheltuielile ridicate pentru apărare, asistenţă socială şi plata datoriei îngreunează eforturile de reducere a deficitului bugetar. Ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, a declarat la acel moment că deficitul va ajunge la 6,9% din PIB în 2025 şi va scădea la 6,5% în 2026. Ţinta iniţială a guvernului pentru deficitul din 2025 era de 5,5%.
Pe locul trei în topul regional se află Ungaria, cu un deficit de circa 4,5% şi în 2025 şi în 2026, după ce autorităţile au anunţat o serie de măsuri pre-electorale, care se aşteaptă să înrăutăţească soldul fiscal primar şi anul viitor. În afară de Slovacia, pentru celelalte state membre UE din regiunea CEE Erste estimează ca deficitele fiscale să rămână sub pragul de 3% în ambii ani.
