ZF 24

Estonia, prima ţară din lume autosuficientă energetic datorită şisturilor bituminoase şi pionier al tehnologiei

Estonia, prima ţară din lume autosuficientă energetic datorită şisturilor bituminoase şi pionier al tehnologiei

Autor: Bogdan Cojocaru

26.08.2013, 21:00 11230

Estonia, un stat mic din UE, dar cu vecin puternic în Est pe care vrea să-l ţină departe, îşi ex­ploa­tează la maxim prin­cipale­le resurse, şisturile bituminoase şi inteli­gen­ţa, iar rezultatele sunt pe măsura efor­turilor. Estonia este prima ţară din lume de­venită autosuficientă energetic datorită şis­turilor bituminoase şi totodată este un mo­del de cum ar trebui să se împletească apa­ratul de stat şi tehnologia în secolul al XXI-lea.

Estonia, o ţară cu 1,3 milioane de locui­tori, îşi acoperă peste 90% din necesarul de ener­­­gie cu şisturi bituminoase, minerale com­­bus­tibile care conţin kerogen şi elibe­rea­ză pe­trol când sunt încălzite, scrie The Telegraph. Mineralul este diferit de petrolul de şist extras în cantităţi mari în SUA şi Ma­rea Britanie prin metoda controversată a fracturării hidraulice.

„Suntem ţara cu cel mai ridicat grad de in­de­pendenţă energetică din Uniunea Euro­pea­nă şi nu ne vom compromite siguranţa ener­ge­ti­că. Avem un vecin mare. Estonia nu este în­de­ajuns de bogată pentru a experi­men­ta cu teh­no­logii imature“, spune Juhan Parts, ministrul eco­nomiei, făcând referire la în­­ve­­cinarea cu Ru­sia şi la febra energiei verzi care a cuprins sta­tele bogate ale Euro­pei în frunte cu Germania.

„Chiar dacă ar trebui să investim astăzi în noi centrale electrice, şisturile ar fi mai ief­tine. Gazul rusesc costă de 1,8 ori mai mult. Energia eoliană continentală este de două ori mai scumpă, iar cea de pe plat­for­me marine de 2,5 ori“, a explicat ministrul.

Industria şisturilor bituminoase nu are o imagine plăcută. Excavatoare imense din era sovietică importate din regiunea Munţilor Urali macină până la adâncimea de 25 de metri terenul împădurit din apro­pie­rea graniţei cu Rusia. De aici, minereul ajun­ge fie să fie ars pentru a crea energie elec­trică, fie este procesat pentru a produce petrol.

„Este un proces dinamic. Săpăm şi recu­perăm într-un ciclu de doi ani. Gropile sunt transformate în lacuri artificiale. Nu folosim apă pentru a extrage şisturile, astfel că pânza freatică nu este contaminată“, spune Hardi Aosaar, geolog la compania de stat Eeasi Energia. Trauma lasă un teren zbârcit, dar care este uşor recucerit de natură. Cenuşa reziduală este folosită la construcţia drumurilor. Un depozit de astfel de reziduu a fost transformat în cea mai lungă pârtie de schi din ţară.
 

O industrie veche de 100 de ani cu tehnologie de ultimă oră

Cum interesul pentru resursele necon­ven­ţio­nale de energie este tot mai mare în în­treaga lume, Estonia vrea să-şi sape propria nişă prin perfecţionarea tehnologiei necesare pentru a produce energie mai curată şi combustibili eficienţi din şisturile bituminoase. Estonia vrea să exporte know-how-ul până în Iordania şi chiar SUA, notează AP.

Industria şisturilor asigură direct 1,1% din locurile de muncă ale ţării - şi indirect un sfert din total – şi contribuie cu până la 3% la economia ţării.

„Avem o experienţă de aproape 100 de ani cu şisturile bituminoase în Estonia, iar dacă ştii ceva şi există pe undeva pe acolo o piaţă, atunci vei încerca să vinzi“, a afirmat Tarmu Aas, membru în consiliul director al Eesti Energia, companie care deţine mono­polul producţiei de şist şi energie. Esto­nia speră ca până în 2016 să poată produce în cantităţi comerciale din şisturi benzină de calitate înaltă. Această tehnologie va creşte va­loarea materiei prime. „Cu şisturile bitumi­noa­se, Esto­nia iese în evidenţă pe harta lumii. În această tehnologie sun­tem buni, suntem cei mai buni“, spune Konstantin Dotsenko, un trader estonian de energie.

Un test de căpătâi pentru Estonia va fi Iordania. Cu ajutorul Estoniei, acest stat din Orientul Mijlociu vrea să construiască până în 2017 o centrală electrică alimentată cu şisturi bituminoase şi ulterior o rafinărie pentru produsele petroliere obţinute din şisturi. Iordania îşi acoperă în prezent 97% din necesarul de energie cu importuri, dar deţine resurse semnificative de şisturi bituminoase.

La nivel mondial, resursele de şisturi bituminoase sunt de patru ori mai mari decât cele de petrol. Aproximativ 70% din rezervele lumii sunt în SUA, iar pe exploatarea acestor zăcăminte mizează Estonia pentru dez­mor­ţirea industriei. În 2011, Eeasi Energia a cum­pă­rat drepturi de explorare pe un teritoriu vast din statul Utah.
 

Un pionier european al tehnologiei

În lumea tehnologiei, Estonia este cunoscută mai ales ca fiind locul de naştere al Skype şi un campion al startup-urilor. Însă aici tehnologia a ajuns să se înrădăcineze adânc în structura statului. Chiar preşedintele Toomas Hendrik Ilves, ales în 2006, este un promotor pasionat al tehnologiei care a învăţat progra­mare la vârsta de 13 ani. El ar putea fi primul pre­şedinte care a scris în programul Assem­brer pe un microcomputer PDP-8, primul microcomputer cu succes comercial, scrie The Wall Street Journal.

Şedinţele executivului sunt efec­tua­te electronic încă din 2000, iar din 2005 estonienii pot vota pe internet. În alegerile parlamentare din 2011 un sfert din voturi au venit pe căi digitale. Software-ul folosit a fost recent publicat ca material open-source.

De asemenea, tot din 2000 declaraţiile fiscale sunt completate on­line, iar din 2005 registrul de inta­bu­lare este digitalizat. Reţetele me­dicale electronice sunt în cir­culaţie din 2010. Fişele medicale pot fi con­sultate pe internet din 2008. Toate acestea fac ca în administraţia de stat să fie angajată doar 1,9% din populaţia ţării, faţă de, spre exemplu, 3,8% în Franţa.

 

Anina, experimentul eşuat al României cu şisturile bituminoase

În 1977, la ordinul regimului comunist a început construirea centralei termoelectrice de la Anina, care ar fi urmat să utilizeze rezervele de şisturi bituminoase descoperite în zona Caraşului. Ordinul a venit însă fără a fi evaluată calitatea minereului, care s-a dovedit foarte slabă. Prima unitate generatoare din cele trei proiectate a fost pornită în 1984, însă a dat randamente scăzute deoarece şisturile arse aveau valoare calorică redusă. De multe ori focul continuu era întreţinut doar cu gaze naturale sau cărbune. Desele defecţiuni tehnice au făcut ca timpul de funcţionare neîntreruptă a unităţii să fie de ordinul orelor. Instalaţiile care măcinau şisturile bituminoase, prea dure, trebuia reparate la intervale de câteva zeci de ore. De asemenea, au fost dificultăţi legate de evacuarea cenuşii, care eroda paletele ventilatoarelor. Lucrările au fost sistate în 1986, iar în 1988 proiectul a fost închis. Pentru el au fost cheltuiţi un miliard de dolari.

La nivel mondial, resursele de şisturi bituminoase sunt de patru ori mai mari decât cele de petrol. Aproximativ 70% din rezervele lumii sunt în SUA, iar pe exploatarea acestor zăcăminte mizează Estonia pentru dezmorţirea industriei

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013

AFACERI DE LA ZERO