Pensionari panicaţi că nu îşi primesc banii, cozi la bănci şi un minicomando de bătrânei luând cu asalt o şedinţă a boardului fondului naţional de pensii: Grecia, focarul crizei zonei euro, a fost la un pas de default şi de o revoltă a pensionarilor.
În acelaşi timp, despre Spania, o altă ţară lovită puternic de turbulenţe economice, se vorbeşte ca despre noul star al Europei, ca de un nou motor de creştere.
Premierii ambelor ţări, Mariano Rajoy în Spania şi Alexis Tsipras în Grecia, şi-au atras, la un moment dat, electoratul luându-şi imaginea de lider al revoltei antiausteritate. Rajoy şi-a şters imaginea la presiunile Germaniei şi a dat curs reformelor recomandate sau cerute de Berlin şi de instituţiile financiare internaţionale. În Grecia, oricine a fost la conducerea guvernului a tărăgănat mersul reformelor, iar acum Atena a ajuns la fundul cuferelor cu bani.
Fondul naţional de pensii al Greciei a ajuns la un pas de default săptămâna trecută, când a întârziat cu plata câtorva milioane de euro. Mulţi oameni s-au panicat când au descoperit că pensiile nu le-au fost vărsate în conturi. Mai mulţi pensionari au întrerupt o reuniune a boardului fondului de pensii şi au cerut ca instituţia să nu-şi mai transfere rezervele la guvern. Primul semn că Grecia a intrat în faza terminală a unei insolvenţe dureroase a apărut luna trecută, când guvernul a cerut consiliilor locale să transfere la banca centrală rezervele de lichidităţi. Autorităţile locale s-au revoltat iniţial.
Guvernul a explicat întârzierea plăţii pensiilor printr-o „problemă tehnică“. Cei mai mulţi analişti consideră că Atena pur şi simplu a rămas fără bani şi că în curând va rămâne şi fără soluţii în condiţiile în care se apropie rapid de scadenţă creditele luate de la instituţiile financiare internaţionale, cu care guvernul Tsipras este pe poziţie de opoziţie din cauza refuzului de a respecta condiţiile din programul de bailout.
„Răspunsul meu este simplu: nu, nu şi nu“, a răspuns ministrul de finanţe Yanis Varoufakis la întrebarea dacă Grecia va accepta un nou acord de bailout, aşa cum vor creditorii, notează revista Times.
Steaua Spaniei străluceşte mai tare ca niciodată după criză
Spania, a cărei economie a fost devastată de recesiunea care a urmat unei implozii a pieţei imobiliare, devine rapid unul dintre cei mai buni performeri la capitolul creştere. În primul trimestru al acestui an PIB-ul a avansat cu 0,9% în ritm faţă de cele trei luni anterioare şi cu 3% în ritm anualizat, de 18 ori mai rapid decât economia americană şi de trei ori mai repede decât cea britanică, potrivit The Telegraph. Creşterea, bazată pe un boom al vânzărilor de retail şi pe investiţii, care se traduc prin încrederea populaţiei, este cea mai energică din 2007. Performanţa vine în condiţiile în care PIB-ul zonei euro stagnează, iar despre Franţa, un jucător dominant în UE, analiştii spun că „s-a rătăcit în stagnare“ din cauza progresului slab făcut în modernizarea economiei.
Creşterea spaniolă are baze solide, spre deosebire de alte economii de la periferia zonei euro, scriu analiştii de la BNP Paribas. Aceştia scot în evidenţă impactul pozitiv al reformelor implementate în ultimii doi ani. Pentru 2015 ei estimează o creştere economică de 3%, faţă de 1,4% în 2014.
În iunie 2012, Madridul a cerut ajutor internaţional pentru bănci. Europa a oferit o linie de credit de până la 100 miliarde euro, din care băncile au consumat doar 41,3 miliarde euro. Spania a ieşit din programul de bailout în ianuarie 2014.
Primul trimestru al acestui an este al şaptelea consecutiv de creştere după o recesiune de peste doi ani.
„Spania este pe cale să devină unul dintre cei mai buni performeri ai zonei euro“, apreciază Raj Badiani, analist la firma de cercetare IHS.
Spre deosebire de unele ţări din zona euro, Spania şi-a făcut lecţiile predate de criză, în speciale pe cele privind piaţa muncii. Iar acum lecţiile învăţate dau roade. Rata şomajului scade rapid, dar este încă una dintre cele mai ridicate din zona euro. Reforma fiscală este un alt exemplu lăudat de analişti. La începutul acestui an, impozitul pe venit a fost redus, nivelul maxim de la 52% la 47%, iar cel minim de la 27% la 24%. Guvernul a promis că dacă va rămâne la putere taxele vor fi diminuate şi mai mult. 2015 este un an electoral important. Rajoy şi-a pregătit terenul anunţând că va crea peste 500.000 de locuri de muncă anul acesta. Partidul său va îi va avea de înfruntat în alegeri pe socialiştii de la Podemos, o formaţiune antiaustritate fără experienţă politică dar în ascensiune puternică. Podemos aminteşte de SYRIZA din Grecia.
