Bruxelles-ul ia în calcul impunerea unor praguri de conţinut „fabricat în Europa” de până la 70% pentru produse-cheie precum automobilele, în cadrul unei strategii agresive de reducere a dependenţei de China şi de stimulare a producţiei interne, scrie Financial Times.
Potrivit unor oficiali familiarizaţi cu proiectul de lege ce urmează să fie prezentat pe 10 decembrie, această politică ar putea costa companiile europene peste 10 miliarde de euro anual, fiind forţate să cumpere componente mai scumpe, produse în interiorul blocului comunitar.
Iniţiativa este coordonată de comisarul francez Stéphane Séjourné, marcând punctul culminant al eforturilor Franţei din ultimii ani de a repoziţiona industria europeană în faţa importurilor ieftine din Asia, în special în domeniul tehnologiilor verzi şi al industriilor grele.
Un oficial european a declarat că legislaţia ar reflecta în mod direct modelele chineze „Made in China 2025” şi „China Standards 2035”, programe ce au împins ani la rând companiile străine să formeze parteneriate obligatorii cu firme din China pentru a putea accesa piaţa. „Încercăm să găsim un echilibru delicat între protejarea industriei noastre şi deschiderea care este în ADN-ul Europei”, a precizat acesta.
Ţări anterior reticente, precum Germania, privesc acum mai favorabil reguli care să favorizeze achiziţiile de produse europene, pe fondul deteriorării situaţiei economice. Industria auto şi sectorul tehnologiilor curat, precum panourile solare, ar urma să fie primele vizate.
Trei oficiali UE confirmă că sunt în discuţie praguri de conţinut local de până la 70%, variabile în funcţie de importanţa strategică a sectorului şi de nivelul actual de dependenţă de importuri.
În cazul automobilelor, de pildă, doar vehiculele care îndeplinesc aceste criterii ar putea primi stimulente de la stat. Şi bateriile ar urma să aibă obligaţia unui procent minim de componente europene.
Măsura s-ar aplica doar în contextul utilizării banilor publici: achiziţii, granturi, împrumuturi garantate de stat. Un alt oficial a precizat că fiecare componentă ar fi evaluată în funcţie de capacitatea reală de producţie din UE.
Proiectul de lege, numit Industrial Accelerator Act, ar putea suferi modificări majore sau chiar întârzieri, din cauza divergenţelor din interiorul Comisiei Europene. Surse interne afirmă că Séjourné ar dori ca definiţia „european” să se refere exclusiv la statele membre UE.
